Uniunea Europeană este interesată de extindere din motive geopolitice, pentru a deveni un centru politic importat, din motive economice pentru a-și majora piața de desfacere, dar pentru a avea control asupra fluxului migrațional. Opinia aparține expertului Andrei Curăraru și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, aderarea la UE oferă statelor numeroase avantaje economice și de securitate.
Expertul Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, spune că o comparație simplă a salariului mediu pe economie din Estonia și Republica Moldova relevă diferența dintre cele două țări și avantajele economice pe care le oferă apartenența la Uniunea Europeană.
„Eu am comparat salariul mediu pe economie în Estonia, în 2004, cu cel pe care-l aveam noi în 2004, în Republica Moldova. În 2004 era președintele Voronin și premierul Tarlev, ambii politicieni activi acum, salariul mediu pe economie era atunci 1300 de lei. În Estonia era un salariu mediu în 2004 de 1000 de euro. Astăzi la noi salariu mediu este de 10 mii de lei, adică o creștere de aproape 8 ori, iar în Estonia salariul mediu este 2300 de euro. Este o creștere mai mică, dar dacă gândim în termeni generali, ne dăm seama că beneficiul pe care l-a avut această țară din partea Uniunii Europene este enorm”, a spus expertul Andrei Curăraru.
Potrivit expertului, de-a lungul timpului, Uniunea Europeană a fost interesată de extindere pentru a deveni un pol geopolitic important, pentru a-și majora piața de desfacere și pentru a avea control asupra fluxului migrațional.
„De ce Uniunea Europeană este interesată de extindere? Trebuie să înțelegem că natura economică a acestei uniuni are nevoie de noi piețe de desfacere și noi forțe de muncă. Uniunea Europeană către anul 2000 a înțeles că proiectul său civilizațional trebuie să includă și alte state. Se dorește ca procesele migraționale să fie dirijate. Adică, maghiarii care vin să se stabilească în Austria, o predilecție naturală datorită criteriilor istorice, să beneficieze de aceleași drepturi ca în propria țară sau să nu lucreze în zona gri, fără a plăti impozite. Al doilea aspect este expansiunea business-ului. Business-ul întotdeauna caută spații unde să producă ceva mai ieftin. Desigur că există și interesul geopolitic. Este ambiția Uniunii Europene de a deveni un centru politic important. Acum vedem la nivel european inițiative legate de o politică externă comună”, a mai spus expertul.
Andrei Curăraru spune că experiența statelor care au aderat la Uniunea Europeană arată că perioada de preaderare durează, în medie, 10 ani. Potrivit expertului, în perioada de preaderare, sunt alocate fonduri considerabile pentru a reduce din discrepanța socială și economică dintre țările candidate și cele membre.
„Media țărilor europene, de la obținerea statutului de candidat până la aderare, este în jur de 10 ani. Sunt de apreciat și investițiile care Uniunea Europeană este pregătită să le facă în Balcanii de Vest. Dacă ne referim la Albania, un stat comparabil cu noi ca populație și potențial economic, e vorba de 4-5 miliarde de euro deja investite în stat”, a explicat Andrei Curăraru.
Dezbaterea publică la tema „Extinderea UE după destrămarea URSS: cauze și efecte. Lecția Moldovei” este ediția a 36-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
