Relațiile moldo-ucrainene au fost influențate, în mare parte, de geopolitica rusă și de faptul că Ucraina este vecină cu Moldova. Relația moldo-ucraineană are un specific bine pronunțat în sensul că organizarea statală în acel spațiu care astăzi se numește Ucraina, în istorie, a întârziat. Anterior, acolo nu a existat organizație statală, doar dacă e să excludem Rusia Kieveană. Mai târziu a început o perioadă de difuzii și statul ucrainean a existat în diverse formule, dar nu foarte perceptive. Din acest punct de vedere, istoria relațiilor moldo-ucrainene începe încă în perioada Rusiei Kievene, a menționat Anatol Țăranu, comentator politic, doctor în istorie, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, la dezbaterea publică cu tema „Relațiile moldo-ucrainene și moldo-ruse de-a lungul veacurilor și până la războiul dintre cele două state”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Anatol Țăranu, în epoca medievală relația moldo-ucraineană a fost una foarte complicată, a fost plină de diverse evenimente, inclusiv de războaie. „Atunci când vorbim, de exemplu, de oastea zaporojană, cazacii din Zaporojie nu o dată au participat la devastarea Principatului Moldovei. Și, din acest punct de vedere, erau uneori chiar mai brutali decât invaziile Hanatului Crimeii. Noi am avut relații pe timpul lui Vasile Lupu, de exemplu, cu familia Hmelnițki, unul dintre feciorii lui Hmelnițki și-a terminat viața la Suceava, a fost soțul fiicei lui Vasile Lupu, unul dintre domnitorii Principatului Moldovei. Chiar dacă această relație matrimonială nu a fost una de comun acord, dar a fost impusă de împrejurări”, a spus doctorul în istorie.
Totodată, Anatol Țăranu a subliniat că Ucraina a jucat un rol extrem de important, despre care și istoricii nu vorbesc cu suficientă pregnanță. „Este vorba de anul 1918, atunci când Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România. Acest eveniment a fost determinat, în mare parte, de poziția Ucrainei, de poziția Radei de la Kiev, care avea pretenții că toată Basarabia trebuie să intre în componența Ucrainei. Într-un fel sau altul, eu cred că istoricii încă au datoria să pună toate punctele pe „i” în această problemă. Aceste pretenții ale Radei de la Kiev au determinat, în mare parte, pornirile clasei politice din Moldova în această privință. Mai târziu, la 12 octombrie 1924, regimul lui Stalin a decis să formeze Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească în componența Ucrainei, atunci Transnistria intrisec a fost legată de Ucraina, cu toate particularitățile acestei decizii, care a fost luată la Moscova. Mai târziu, în 1940, când s-a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Ucraina a avut un rol extrem de important în destinul RSSM, fiindcă, datorită presiunilor care au venit de la Kiev, partea de sud a Basarabiei istorice, dar și partea de nord a Moldovei, au fost atribuite Ucrainei, creând o problemă care până astăzi se regăsește în mentalul colectiv, chiar dacă deciziile politice luate în 1940 nu prea des au fost parte a discuțiilor interstatale. Și, desigur, Ucraina și-a jucat rolul său în războiul din 1992. Din păcate, acest rol a fost, în mare parte, în defavoarea Republicii Moldova. Prin războiul de astăzi din Ucraina, țara vecină plătește într-un fel polițe pentru gafele pe care le-a comis clasa politică de atunci a Ucrainei în ceea ce se numește conflictul transnistrean. Conflictul transnistrean se produce acum la scară mult mai largă și la dimensiuni mult mai extinse în Ucraina de azi. Este o formulă care mi-ar permite să spun că istoria se răzbună. În rest, relația moldo-ucraineană de astăzi este, după părerea mea, cea mai bună din toate epocile relațiilor moldo-ucrainene. Ceea ce se întâmplă astăzi în relația moldo-ucraineană este un exemplu de colaborare fructuoasă dintre două state”, a opinat comentatorul politic.
Potrivit lui Anatol Țăranu, încercarea Rusiei de a aduce în componența sa Ucraina și mesajul tranșant al lui Vladimir Putin că Uniunea Sovietică nu este altceva decât Rusia istorică, nu denotă faptul că liderul de la Kremlin vrea să restabilească Uniunea Sovietică, în formula Rusiei istorice, iar aceasta înseamnă restabilirea Imperiului Rus. „Războiul din Ucraina de astăzi, după părerea mea, este nimic altceva decât un război în cadrul Imperiului Rus în descompunere. Căderea Uniunii Sovietice în 1991 a fost doar o etapă a descompunerii imperiului. Acum se fac eforturi susținute nu doar pentru a opri acest proces, dar și pentru a-l întoarce înapoi, dar procesul istoric nu poate fi oprit”, a menționat doctorul în istorie Anatol Țăranu.
Dezbaterea publică la tema „Relațiile moldo-ucrainene și moldo-ruse de-a lungul veacurilor și până la războiul dintre cele două state” este ediția a 245-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
