„Republica Moldova nu posedă identitate națională, aceasta abia de se conturează. Aceasta a fost ștearsă, iar după război au fost rupte legăturile istorice. Asta încă odată vorbește în favoarea necesității de a examina la modul cel mai serios problema reintegrării în spațiul istoric și național și reconectării la spiritul național”. Declarațiile aparțin doctorului în istorie, semnatar al Declarației de Independență, Anatol Țăranu, la dezbaterea publică: „Independenția-30: Privire subiectivă asupra stării națiunii”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Anatol Țăranu, despre statul Republica Moldova se vorbește ca despre un stat care are instituții slabe, care funcționează nesatisfăcător și care nu sunt capabile să garanteze propășirea și bunăstarea cetățenilor săi. La 30 de ani de independență, istoria țării vorbește în termeni destul de rezervați despre realizările acestui stat și a oamenilor care locuiesc în acest stat.
Acesta a dat exemplul altor foste republici sovietice care au pornit pe calea independenței, împreună cu Moldova, de la aceeași linie de start (republicile baltice), care au parcurs o cale deosebită de cea a Republicii Moldova, inclusiv din punctul de vedere al garantării drepturilor și bunăstării cetățenilor săi. De aici apare întrebarea, „de unde a apărut această diferență enormă care există dintre republicile sovietice care au pornit de la același nivel, dar au atins rezultate diferite?” Anatol Țăranu nu crede că există răspunsuri univoce la această întrebare, dar, un răspuns care este la suprafață este evident. Potrivit lui, spre deosebire de republicile baltice, unde ceea ce se numește „națiune” era o chestie închegată, existentă, cu elemente distincte, în Moldova acel lucru era lipsă și lipsește până în prezent.
Identitatea națională în republicile baltice a dat consistență construcției statale, pe când în Republica Moldova, această identitate națională este difuză, care, după părerea sa, ne-a jucat festa. În opinia sa, identitatea națională într-un stat în dezvoltare este, de fapt, acel liant care face ca o comunitate să acționeze coerent și să fie capabilă să atingă scopuri comune printr-un efort conjugat. Lipsa acestui liant face ca națiunea, comunitatea care se bate pentru un obiectiv major comun, să nu fie capabilă să atingă acest obiectiv, și asta e problema Republicii Moldova.
Anatol Țăranu susține că votul în Parlament pentru Declarația de Independență se datora, în mare parte, unei sinergii care nu s-a creat în interiorul Parlamentului, dar a venit din exterior – Marea Adunare Națională, care simbolizat dorința oamenilor. În interiorul Republicii Moldova nu a existat o abordare univocă a ceea ce înseamnă independența Republicii Moldova. Independența a fost votată după ce s-au creat condițiile din exterior.
Pentru ca statul Republica Moldova să existe, el minimum are nevoie de o elită politică responsabilă, consideră doctorul în istorie. Este vorba despre oamenii care nemijlocit mânuiesc instituțiile statului, statul fiind un instrument extrem de valoros și eficient. În toate țările Europei, unde au fost create state naționale, identitatea națională s-a consolidat datorită politicilor de stat direcționate pe acest deziderat. Acest lucru rămâne valabil și pentru Republica Moldova care este un stat tânăr și la care identitatea națională deocamdată abia se conturează.
Anatol Țăranu a venit cu un mesaj către politicienii care pretind a fi elita politică. „Elita politică nu promovează politici care sunt rupte de realități, inclusiv de realitățile istorice. Încercarea de a folosi potențialul instituțiilor de stat pentru a implementa, inclusiv în mințile oamenilor, lucruri care le sunt străine și care nu corespund cu mersul firesc al istoriei sunt condamnate la insucces. Practic toate problemele cetățenilor se datorează acestei elite politice imperfecte, care, de fapt, nici nu e elită politică în adevăratul sens al cuvântului, a spus Anatol Țăranu.
Dezbaterea publică la tema „Independenția-30: Privire subiectivă asupra stării națiunii” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
