Operaţiunea „Laundromat” – spălarea a circa 20 de miliarde de dolari din Rusia prin sistemul bancar moldovenesc – a fost posibilă prin modificări legislative şi prin încuviinţarea politicului. La această concluzie au ajuns experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, care au publicat primul număr al Monitorului de cercetare aplicată „Puterea Hibridă”. Potrivit experţilor, schema de spălare a banilor din Rusia prin Moldova a fost pregătită în perioada 2005-2007, dar a fost pusă în aplicare mult mai târziu – în 2010, de către alţi actori politici, transmite IPN.
Igor Munteanu, directorul executiv al IDIS „Viitorul”, a remarcat că sistemul politic din Republica Moldova este hibrid. Or, în opinia sa, termenul de „stat capturat” se referă mai mult la economia ţării, pe când definiţia de hibrid acoperă şi sistemul politic şi cel judecătoresc.
Unul dintre autorii analizei, Veaceslav Berbeca, a menţionat că organele judecătoreşti au fost elementele de bază în aceste operaţiuni ilegale, iar rolul lor se limita la a legaliza aceste operaţiuni. Expertul a mai spus că un factor important care a permis spălarea banilor ruşi prin Moldova a fost colaborarea strânsă între sistemul judecătoresc moldovenesc şi cel rusesc. Veaceslav Berbeca a remarcat că operaţiunea „Laundromat” a lovit în primul rând în imaginea Republicii Moldova.
Al doilea autor al analizei, Ion Tăbârţă, a menţionat că sistemul bancar al Republicii Moldova este un fel de „călcâi al lui Ahile” pentru sistemul politic moldovenesc. Totodată, expertul e de părere că spălările de bani nu ar fi fost posibile dacă nu s-ar fi implicat cadrul decizional aici.
Ion Tăbârţă a proiectat şi posibile scenarii cum va evolua situaţia sistemului politic şi bancar în Moldova. Primul scenariu se numeşte „canibalizarea ca strategie politică” - ceea ce ar reprezenta continuarea disputelor în cadrul coaliţiei de la guvernare în care actorii politici mai mari îi elimină pe cei mai slabi. Al doilea scenariu se numeşte „Sistemul bancar rămâne un ring de box al actorilor externi”, iar Ion Tăbârţă spune că acesta este un scenariu periculos mai ales pe fundalul descreşterii încrederii în partidele pro-europene, astfel fiind posibilă deturnarea direcţiei de dezvoltare externă a ţării. Al treilea scenariu a fost intitulat „Justiţie şi reparaţie”, care în opinia autorului este cel acceptabil, iar un pas important în această direcţie ar fi anunţarea măsurii de confiscare a averilor tuturor părţilor implicate în fraudele bancare.
IDIS „Viitorul” intenţionează să analizeze astfel în fiecare număr nou al Monitorului „Puterea Hibridă” care sunt efectele sistemului politic din Moldova.
