Analiştii susţin că acţiunile Chişinăului în domeniul reglementării transnistrene sunt învăluite de o secretomanie acută

Acţiunile ce ţin de domeniul reglementării conflictului transnistrean se fac sub un paravan al unei secretomanii acute şi este foarte greu să obţii nişte informaţii veridice, chiar dacă ai statutul de deputat, a declarat joi, 5 iulie, în cadrul Clubului de presă deputatul Anatol Ţăranu. Această opinie a fost susţinută şi de directorul Programului Iniţiative Europene al Fundaţiei Soros-Moldova, Iulian Fruntaşu. Ţăranu a declarat, în contextul zvonurilor privind existenţa unui plan secret de reglementare al Moscovei şi Chişinăului, că societatea moldovenească în ansamblul ei nu participă la elaborarea politicii de soluţionare a conflictului transnistrean. Documentele sunt elaborate într-un cerc foarte restrâns fără ca opinia publică să fie pusă la curent cu ceea ce se întâmplă. „Există deja o experienţă tristă în acest domeniu, cu Memorandumul Kozak, iar dacă această atmosferă va continua, riscul de atunci ar putea să revină, poate chiar cu consecinţe mai grave”, a declarat el. În cazul în care va fi grăbită soluţionarea politică a conflictului, iar drept preţ, clasa politică de dincolo de Nistru ar avea un cuvânt greu de spus la Chişinău, aceasta ar însemna stoparea procesului de democratizare a societăţii, capitol la care şi aşa există suficiente probleme. După toate probabilităţile, aceasta va însemna ancorarea R. Moldova în spaţiul euro-asiatic şi stoparea procesului de integrare europeană, a mai declarat deputatul. Iulian Fruntaşu a declarat că există un gen de susceptibilitate a instituţiei prezidenţiale vizavi de presiunea externă. „Toţi preşedinţii R. Moldova au fost sensibili la presiunea Moscovei, iar lipsa de transparenţă ne-a caracterizat întotdeauna, atunci când a fost vorba de pregătirea şi semnarea unor acte importante care vizează soarta întregii societăţi”, susţine expertul. Fruntaşu a opinat că există mai multe planuri de reglementare, deoarece de obicei ruşii negociază mai multe variante şi scot din mânecă „asul” care le convine la moment, deşi scopul este acelaşi: de a transforma R. Moldova într-o provincie gestionată din exterior.