AMN susţine că şeful statului a devenit principala frână în apropierea R. Moldova de standardele europene

Actualul şef al statului a ieşit demult din câmpul constituţional al R. Moldova, a devenit un generator de probleme în afacerile interne şi externe ale ţării şi reprezintă frâna principală în apropierea societăţii moldoveneşti de standardele de viaţă europene, se spune în declaraţia fracţiunii parlamentare Alianţa „Moldova Noastră”, în contextul nominalizării preşedintelui Voronin de către opinia publică drept cea mai coruptă persoană din R. Moldova. Potrivit declaraţiei citată de Info-Prim Neo, preşedintele comunist al RM demonstrează un comportament anticonstituţional, iar alocuţiunea sa din 9 decembrie, rostită la o conferinţă pe teme anti-corupţie, ar trebui să-i convingă pe cei care l-au votat că actualul şef de stat este o pierdere pentru democraţie, legalitate şi morală, în general. AMN explică afirmaţiile deplasate ale preşedintelui prin faptul că organizator al conferinţei a fost Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei. Această instituţie, inexistentă în alte ţări, e un instrument creat şi folosit pentru lupta contra oponenţilor politici şi a concurenţilor economici ai clanului aflat la Putere. Rezultatele activităţii sale oficiale, chiar statistic, sunt minore în raport cu atribuţiile şi banii ce i se dau, însă contează activitatea neoficială – CCCEC, pe bani publici, deserveşte interesele personale şi de grup ale guvernanţilor: compromite şi presează oponenţii politici, intimidează businessul, se spune în declaraţie. Potrivit aceleiaşi surse, alocuţiunea preşedintelui denotă consecvenţa operei comuniste de divizare a societăţii moldoveneşti după criteriul devotamentului faţă de actuala guvernare. Este atacat sectorul asociativ în totalitatea lui, atunci când se spune fără adresă concretă, cum că “fenomenul corupţiei a pătruns şi în unele organizaţii neguvernamentale”, ceea ce, probabil, este o reacţie la rezultatele sondajului „Cu privire la nivel de corupţie din R. Moldova”, în care Voronin e plasat pe primul loc. Preşedintele se plânge că „nici un ministru sau conducător n-a depistat nici o crimă de corupţie în instituţiile pe care le conduc”. Dar unde sunt condamnările „conducătorilor structurilor statale, demişi pentru implicare în cazuri de corupţie”? Sau domnul Voronin, care zice că le cunoaşte, le ascunde de Justiţie? Secretul acestei protecţii se poate explica doar în cazul în care veniturile din corupţie sunt împărţite cu conducerea de vârf, iar existenţa „racketului de stat” prin care se estorchează bani de la întreprinderi pentru activităţile propagandistice ale şefilor comunişti ne face să credem în asemenea opinii, se spune în declaraţie. Potrivit semnatarilor, de aici trebuie de început anchetarea MARII CORUPŢII, care ar include şi comenzile publice ce însumează sute de milioane de lei, contractate de Guvern fără licitaţii; şi acordarea de către Parlament unor întreprinderi şi organizaţii nonguvernamentale a facilităţilor fiscale. În ultimul timp se votează o serie întreagă de „legi ale MARII CORUPŢII”, venite pe bandă rulantă de la Guvern şi votate de fracţiunea PCRM, adesea cu sprijinul PPCD şi PD. Potrivit AMN, corupţia ţine exclusiv de guvernanţi, de cei care folosesc Puterea de stat sau funcţia publică în scopul obţinerii de beneficii ilegale. Infracţiunile potenţiale din alte sectoare (ONG, culte, partide politice, avocatură, business) are cu totul alte definiţii şi altă esenţă. Preşedintele Voronin, însă, îşi atribuie rolul de judecător şi cenzor, fără drept de apel, încălcând următoarele articole ale Constituţiei: Art. 6 „Separaţia şi colaborarea puterilor”; art. 20 „Accesul liber la justiţie”; art. 21 „Prezumţia nevinovăţiei”; art. 31 „Libertatea conştiinţei”; art. 32 „Libertatea opiniei şi a exprimării” şi art. 79, al. 2 „Jurământul constituţional”. Conform prevederilor art. 89 al Legii fundamentale, “în cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele RM poate fi demis de către Parlament” – lucru imposibil din cauza actualei coaliţii majoritare, se mai spune în declaraţia fracţiunii parlamentare Alianţa „Moldova Noastră”.