Amintiri din noaptea primului val de deportări al basarabenilor

La 69 de ani de la primul val de deportări din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, care a avut loc în Basarabia şi Bucovina de Nord, victimele deportate şi represate îşi mai amintesc despre acea noapte de frică şi bocete, urmate de munca forţată în străinătate. Aceştea au fost despărţiţi de familii, de case şi gospodării, pentru că erau consideraţia „duşmani ai poporului”, pentru că au făcut armata în România sau pentru că se opuneau regimului sovietic. Mărturisirile victimelor şi constatările istoricilor s-au întâlnit la o masă rotundă din după-amiaza zilei de vineri, 11 iunie, desfăşurată la biblioteca publică „Onisifor Ghibu”, transmite Info-Prim Neo. Lidia Ermurache a spus că a fost deportată în regiunea Irkutsk din Rusia cu mama şi un fratele său, iar ceilalţi membri ai familiei au reuşit să se refugieze în România. „Când am coborât din tren şi am trecut un râu, ne-am oprit într-un loc unde de jur împrejur era numai pădure şi doar gaura cerului o vedeam. Erau acolo nişte muşte care ne atacau tare, oamenii erau atât de umflaţi încât nici nu se mai cunoşteau unii pe alţii”, povesteşte Lidia Ermurache. Bătrâna de 70 de ani povesteşte cu lacrimi în ochi că li se spunea zilnic că niciodată nu se vor mai întoarce acasă şi să uite de casă. „Vai de mine ce mai vroiam acasă. Tentativele de a fugi se pedepseau foarte crunt, astfel am aşteptat şi am revenit în 1956 acasă”, spune Nina Ermurache. „Este nevoie să vorbim despre deportări, chiar dacă unii spun că aceasta duce la disensiuni în societate. O reconciliere se bazează nu pe amnezie, dar pe cunoaştere”, a declarat istoricul Igor Caşu, vicepreşedintele Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Istoricul a menţionat că deportările reprezintă o crimă împotriva umanităţii. „Deportările au distrus clasa de mijloc, o parte importantă a societăţii noastre. Comunismul a fost un regim care a distrus proprietatea, iar fără proprietate nu era nici libertate”, a mai spus Igor Caşu. Avocatul din cadrul Asociaţiei „Promo-Lex”, Alexandru Postică, a declarat că mecanismul de evaluare şi recuperare a compensaţiilor pentru avere naţionalizată aplicat în Republica Moldova este unul foarte defectuos. „Legea nu spune clar cine face despăgubirile - consiliile raionale sau ministerul Finanţelor. Altă problemă este tergiversarea examinării cererilor de către comisiile raionale şi tergiversarea proceselor de judecată”, a spus avocatul. Potrivit datelor istoricilor, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost deportate circa 5 mii de familii. În opinia autorităţilor sovietice, toţi cei care au „colaborat” cu administraţia română, aşa-numiţii chiaburi şi comercianţi, erau consideraţi drept elemente contrarevoluţionare şi antisovietice şi urmau să fie deportate.