Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (25-31.05.2020)
Evenimente în top, de la A la Z
Flash! „Ei și-au făcut legile pentru dânșii!” Pe 31 mai veteranii de război au protestat la Parlament, având în față forțe de poliție, echipate ca pentru dezordini în masă. Nemulțumiți de guvernare,veteranii au reiterat revendicările incluse în rezoluția adoptată la protestul din 17 mai. De asemenea, aceștia au dat vot de blam parlamentului, guvernului și președintelui Igor Dodon.
I. Nu toate statele au avut parte de „oleacă” doctori. Nici unul din guvernele lumii n-a fost pregătit de pandemie, dar numai moldovenii aranjează cifrele ca să iasă bine
II. Ca un serial brazilian, „jaful bancar” capătă tot mai multă intrigă Într-o emisiune televizată, procurorul general a avut o expunere structurată asupra dosarului „jaful bancar”.
TOP I. După ce autoritățile au făcut ce au putut, adică, puțin, pentru a stabili reguli clare de comportament în condiții de pandemie, făcând să se acumuleze amenzi de zeci de milioane lei pe criterii la fel de vagi ca și interdicțiile, un nou val de relaxări a fost anunțat pe fundalul creșterii masive a numărului de infectări – de 1033 de cazuri noi în perioada 18-24 și de 1133 de cazuri confirmate în săptămâna precedentă, 11-17 mai.
Însă potrivit calculelor date publicității de șeful statului, numărul de infectări ar fi scăzut cu 8,9%. Numărul celor vindecați a crescut de 2,9 ori, iar numărul deceselor în cea de-a 21-a săptămână de epidemie a scăzut de șapte ori.
„Reieșind din situația epidemiologică care atestă o dinamică pozitivă”, șeful statului a anunțat că va propune Comisiei Naționale pentru Sănătate Publică începând cu 1 iunie să-și reia activitatea piețele din municipiul Chișinău și Bălți, centrele comerciale, întreprinderile din domeniul HoReCa, sălile de sport și transportul internațional de pasageri.
Intenția a fost salutată de reprezentanții respectivelor ramuri ale economiei, susținuți de angajații lor. Pe 27 mai, agenți economici, reprezentanți ai sectorului HoReCa și lucrători ai piețelor, au protestat în fața Guvernului. „Înarmați” cu cratițe și farfurii, oamenii au cerut în ploaie să li se respecte dreptul la muncă.
Totodată, ridicarea restricțiilor pe fundalul unei statistici îngrijorătoare a fost criticată de societatea civilă. „Toate activitățile enumerate sunt potențiale focare. Curba infectărilor încă nu s-a pornit la vale. Cine își asumă consecințele: Igor Dodon, Ion Chicu ori Zinaida Greceanâi? Vreau o explicație clară și o asumare de răspundere din partea directorului Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună. Populismul electoral ar putea să ne coste vieți omenești”, a menționat comentatorul politic Victor Ciobanu.
Examinând prestația autorităților, Ruxandra Glavan, ex-ministră a sănătății în Guvernul Pavel Filip a opinat că oficialitățile nu prezintă adevărata statistică a persoanelor infectate cu COVID-19.
„Eu sunt sigură că cifrele sunt mai mari și am câteva argumente: ne-a tot fost promis că se va efectua testarea masivă a tuturor colaboratorilor sistemului de sănătate, inclusiv și a celor asimptomatici. Au trecut două luni de la acea promisiune, au ajuns în țară suficiente teste ca să fie realizat acest lucru și din păcate nu s-a realizat. Protocoalele ministerului nu s-au schimbat, iar cadrele medicale îmi spun că practic cu sânge își obțin acea testare periodică de la conducătorii instituțiilor unde activează”, a adăuga Ruxanda Glavan.
Totodată, Ruxandra Glavan este de părere că autoritățile au gestionat prost situația, atât din punct de vedere medical, cât și al măsurilor de prevenire a răspândirii virusului. „Statisticile pe care ni le prezintă autoritățile nu au fost credibile, iar faptul că azi asistăm la o explozie a îmbolnăvirilor este o dovadă indirectă că tot ce s-a raportat pana acum nu a corespuns realității. Nu a existat temei pentru ridicarea restricțiilor. Stare de urgență cu adevărat nu am avut, nu a fost așa cum a fost în alte țări. Nu era carantină pentru toată lumea. Nu am văzut o carantină adevărată, am văzut sute de exemple ale conducătorilor când spuneau una și făceau alta. Ceea ce s-a întâmplat in ultimele două luni este dovada lipsei unei strategii”.
Și Ala Nemerenco, ex-ministrul sănătății în guvernul Maiei Sandu,, a criticat modul în care se compară rata mortalității în Moldova și în țările din Europa, declarând că acestea sunt date trunchiate, rupte din context.
„Ouă comparate cu prune, prunele – cu tractoare, iar tractoarele – cu crocodilii. Dacă aplicați o asemenea statistică, atunci aveți curaj să urmăriți rata fatalității în raioanele noastre și o să descoperiți cifre halucinante. Nu mai jonglați cu cifrele, ar fi bine să utilizați resurse internaționale și nu powerpointuri făcute prin cabinete sumbre”, a scris Nemerenco pe Facebook.
Anterior, ex-ministra publicase un grafic bazat pe datele ourworldindata.org, în care este comparat numărul persoanelor decedate din cauza coronavirusului în Moldova și în țările din Europa de Est și Țările Baltice timp de șapte și trei zile, raportat la 1 milion de locuitori. Potrivit datelor publicate, în Moldova, rata mortalității zilnice este mai înaltă decât în țările selectate pentru comparație: Ungaria, Estonia, Rusia, Bulgaria și Georgia.
Criticile dure au provocat iritarea guvernanților. Șeful ANSP „a făcut o invitație oficială” tuturor celor care „se dau cu părerea prin studiouri”, pentru a se alătura echipei care gestionează situația pandemică din țară. Nicolae Furtuna le-a solicitat să vină și să prezinte erorile, însoțite de argumente, dar și să propună noi soluții.
Iar premierul Chicu încă mai înainte i-a imputat Alei Nemerenco distrugerea sistemului „un ultima perioadă”, sabotaj din partea responsabililor Centrului de achiziții publice numiți de guvernul precedent și blocarea procesului de achiziții la Agenția Medicamentului, din care cauză „noi ne-am trezit că nu avem medicamente în luna ianuarie”.
„Tot ce a fost rău în gestionarea crizei de Covid-19 eu îmi asum”, a spus franc premierul având, probabil, în vedere, procurarea întârziată a unor echipamente de protecție în valoare de mai mult de 60 de milioane de lei , care au ajuns în țară chiar peste o lună după instituirea stării de urgență; faptul că laboratoarele necesare nu erau pregătite (adică, birocrația locală n-a „omologat” laboratoarele private); neglijarea apelului lui Gebreyesus de la televizor „Testați, testați, testați”, în timp ce la noi se punea accentul doar pe izolare. Fac, oare, parte din acest capitol numărul infectărilor printre personalul medical, episodul cu camioanele românești sub pod, marginalizarea medicilor care se infectau „din proprie neglijență”, etc?
Doar secretarul de stat pe domeniul Sănătății, Constantin Rîmiș, a precizat că la începutul pandemiei, tactita era de a identifica sursa pozitivă pentru a fi izolată și tratată. „Acum tactica de testare se aplică la nivel comunitar, iar cifrele mari care se înregistrează ultimele zile ele vin și din strategia de testare, din considerente de precauție și în realitate numărul de cazuri care întrunesc definiția de caz ele sunt în jur de 140-150”, a spus demnitarul.
Astfel, de azi se deschid piețele din Chișinău și Bălți, se permite reluarea antrenamentelor în aer liber pentru sportivii legitimați, din 5 iunie - se permit întrunirile religioase, iar din 8 iunie se vor redeschide centrele comerciale în toată republica și din 15 iunie, întreprinderile HoReCa și sălile de sport.
După ce în weekendul trecut a fost lansată știrea despre amendarea premierului român Ludovic Orban pentru aflare în spațiul public fără mască, în prim-plan au ieșit multiplele mărturii foto și video că președintele Igor Dodon a sfidat în mod ostentativ cerințele CSE. Mai mult, ministrul Pavel Voicu spusese că nu a văzut careva abateri din partea președintelui Igor Dodon în ceea ce ține de respectarea regulilor impuse de pandemie. Totuși, el a declarat că autoritățile urmează să analizeze sesizarea depusă de un deputat în vederea sancționării contravenționale a președintelui, pe motiv că acesta nu a respectat măsurile de profilaxie, prevenire și combatere a bolilor epidemice.
Tot sâmbătă, Republica Moldova a depășit România la numărul de cazuri înregistrate într-o singură zi, deși are un număr al populației de peste cinci ori mai mare. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a raportat 202 cazuri noi de COVID-19, cu 51 mai multe decât peste Prut.
Într-o postare pe FB, vicepreședintele Legislativului, Alexandr Slusari, a dat vina pe președintele Igor Dodon, care a încălcat demonstrativ regulile epidemiologice, dar și pe Guvernul Chicu ce nu a reacționat deloc atunci când șeful statului sfida legislația. Potrivit deputatului, dacă la prima sfidare a normelor sanitare, Igor Dodon ar fi fost amendat cu 25 de mii de lei, situația epidemiologică pe moment era mult mai bună în R. Moldova.
TOP II. Ca un serial brazilian, „jaful bancar” capătă tot mai multă intrigă Într-o emisiune televizată, procurorul general a avut o expunere structurată asupra dosarului „jaful bancar”. „Punctul culminant al acestei situații a fost în noiembrie 2014, când două bănci au acordat credite în valoare de 13 miliarde de lei unor companii care nu aveau activitate economică reală.
În această perioadă au fost implicate o serie de instituții de stat începând cu Banca Națională care a pregătit planul de susținere a stabilității financiare și l-a prezentat Guvernului.
În momentul în care BNM a prezentat la data de 14 noiembrie 2014 planul de susținere financiară, aceasta a cerut suma de 6,3 miliarde de lei. Însă la ședința Comisiei pentru stabilitate financiară au fost incluse două poziții suplimentare care specificau că trebuie stinse creditele interbancare și creditele companiilor rezidente, deși astfel de precedent nu exista nicăieri în lume.
În acel moment creditele interbancare însumau 220 milioane. Chiar și dacă luăm aceste 6,3, toată suma care era necesară pentru susținerea financiară a țării era de 6,5 miliarde lei, dar în aceste condiții, Comisia pentru stabilitate financiară decide acordarea a 9,5 miliarde. Astfel, au rămas neacoperite 3,5 miliarde de lei. Această sumă a fost confirmată de către Guvernul Leancă.
În perioada 13 - 17 noiembrie 2014, Ministerul Finanțelor acordă garanția de stat, iar începând cu 19 noiembrie, Banca de Economii, bancă falimentată, transferă bani. În decurs de trei zile, unele bănci au transferat din conturile Băncii de Economii mai mult de 2 miliarde de lei care peste trei zile se întorc din bugetul de stat în contul acestei bănci. Banii care au fost transferați în data de 19, 20, 21 noiembrie au mers în contul unor companii offshore și dispar în întreaga lume”, a precizat șeful procuraturii generale.
Cea de-a patra etapă, care este și finală, presupune urmărirea transferurilor care au fost făcute în contul unor companii din offshore. Alexandr Stoianoglo precizează că scopul principal constă în identificarea beneficiarilor finali și a resurselor financiare.
După ce instanța a emis mandat de arestare pe 30 de zile pe numele lui Vladimir Plahotniuc pentru crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari, partea adversă a întreprins anumite acțiuni.
În special, apărarea fostului lider democrat a scos în evidență „mai multe acțiuni de ante-pronunțare ale actorilor politici, care au anunțat din timp, public, acțiunile, deciziile pe care urmau să le pună în aplicare unii procurori în cazul lui Vladimir Plahotniuc.
Avocatul Lucian Rogac scrie într-un mesaj că „toate acuzațiile făcute la adresa lui Vladimir Plahotniuc sunt nefondate, nu se bazează pe fapte reale și nu vor putea fi dovedite niciodată pentru că nu au fost săvârșite în realitate”. Apărarea precizează că dosarul în care este invocat numele lui Vladimir Plahotniuc „este unul politic, realizat la comanda celor care se află acum la conducerea statului”.
Apariția în spațiul public a unor secvențe video de la audierile lui Veaceslav Platon este altă mișcare menită să producă derută la Procuratura Generală. În special, acesta explică cum pot fi recuperați din Letonia o parte din banii Băncii de Economii, precum și de la „Victoriabank”, implicată în schemă. De asemenea, Veaceslav Platon vorbește despre compania „Westburn Enterprises Limited”, despre care presa a scris în trecut că ar fi una dintre firmele cheie prin care s-au scos banii din Rusia în dosarul „Laundromat”.
Instituția a inițiat o cauză penală pe faptul „divulgării datelor urmăririi penale” și „amestecul în înfăptuirea urmăririi penale” (art.303 și 315 Cod penal). În paralel, conform Legii cu privire la Procuratură, a fost demarat și un control de serviciu pentru stabilirea circumstanțelor scurgerii în presă a materialelor cu caracter procesual penal, divulgate contrar intereselor urmăririi penale și neconform procedurilor legale.
Evenimentele săptămânii, succint
PARLAMENT
Cine vrea, caută posibilități, cine nu, e folosit în interesul altcuiva. Opoziția cere să fie reluată activitatea Parlamentului
Buturuga legii ONG-urilor, în calea majorității parlamentare. Președintele Igor Dodon susține că Legea privind activitatea ONG-urilor contravine intereselor Republicii Moldova și nu o va promulga.
Masterclass de la Veaceslav Platon privind statul acaparat. În recentele sale mărturii ex-deputatul remarca din pușcărie „însemnătatea lui Vladimir Plahotniuc”
... și dezvăluiri de la președintele Igor Dodon că Vladimir Plahotniuc ar avea trei „instrumente” cu care încearcă să se implice în politica din Republica Moldova.
Procuratura Generală a confirmat că există cel puțin o cauză penală pentru tentativă de corupere a unui deputat.
IDEEA ALEGERILOR ANTICIPATE
...în viziunea opoziției
... majorității parlamentare
... experților în politici publice
„Opoziția nu e gata de să-și asume răspunderea”, crede unul din fondatorii Partidului Socialiștilor exclus din conducerea partidului pentru acțiuni care ar fi „în detrimentul mișcării socialiste”.
GUVERN
Guvernul e gata să rămână fără sprijin în Parlament. Anterior Ion Chicu declara că echipa lui va pleca odată cu destrămarea majorității parlamentare.
Oficialitățile au anunțat că își vor asuma acoperirea dobânzilor creditelor luate de firmele afectate de criză în mărime de șase fonduri de salarizare în loc de trei, cum a fost aprobat anterior.
Criza de sănătate este o oportunitate de schimbare a economiei Ministerul economiei încearcă să ghideze procesul de digitalizare
INTEGRAREA EUROPEANĂ
„Trebuie ca forțele politice să privească în aceeași direcție” Ambasadorul Daniel Ioniță spune că integrarea europeană presupune un consens național
Ar vota, oare, oamenii Partidul Promisiunilor Deșarte? Directorul Centrului de Analiză, Cercetări și Prognozare “Balkan Centre” Serghei Manastîrlî declară că partidele din Moldova au discursuri europene, dar evită deciziile nepopulare.
REFORMAREA JUSTIȚIEI
În subiecte constituționale se cere un dialog constructiv și cumpătat Un grup de foști judecători constituționali și savanți notorii în domeniul dreptului au lansat un mesaj prin care își exprimă îngrijorarea legată de problemele Curții Constituționale.
Consiliul Suprem al Magistraturii are un nou președinte interimar. Președinta PAS Maia Sandu consideră că Igor Dodon a preluat „controlul printr-o procedură contrară legii
Procurorul general Alexandru Stoianoglo urma să fie înlocuit cu ajutorul Curții Constituționale, luând o decizie în cadrul examinării sesizării referitor la unele prevederi din Legea cu privire la procuratură.
„Nașul” Corleone și-ar aduna o ceată de cuțitari Procurorul general Alexandr Stoianoglo dă un exemplu de prezență a „caracatiței” în structurile instituției.
RELAȚIILE MOLDO-ROMÂNE
Unde dai și unde crapă Partidul Democrat din Moldova i-a comunicat premierului îngrijorarea față de declarațiile sale, care au provocat nemulțumiri în spațiul public.
Și-a prezentat regretele, dar nu a regretat În cadrul ședinței Consiliului Coaliției, premierul și-a exprimat regretul că declarațiile sale au fost interpretate în mod eronat.
De-ar fi tehnocrații nu numai contabili, dar și politicieni, și diplomați, și psihologi... Abordarea premierului se explică prin faptul că „noi lucrăm cu structurile competente de la UE, dar nu cu Siegfried Mureșan”.
Reconsiderarea relației cu Republica Moldova a fost solicitată oficialităților române de către membrul Camerei Deputaților Constantin Codreanu.
II. Evenimentele săptămânii, detaliat
PARLAMENT
Cine vrea, caută posibilități, cine nu, e folosit în interesul altcuiva. Vicepreședintele parlamentului Mihai Popușoi și deputatul din grupul Pro Moldova Vladimir Cebotari consideră că Parlamentul trebuie să-și reia activitatea pentru a vota ultimele condiționalități înaintate de Uniunea Europeană, privind asistența macrofinanciară. Deputații fracțiunii PAS, Blocul ACUM, au reiterat într-o conferință de presă necesitatea convocării ședinței Parlamentului, vineri, 29 mai, pentru a fi votate proiectele de lege necesare pentru debursarea asistenței macrofinanciare europene. Potrivit lui, toți cei care vorbesc despre autoizolarea deputaților timp de 14 zile în legătură cu rezultatul pozitiv al testării la coronavirus se bazează pe o decizie expirată a Comisiei pentru Situații Excepționale.
Recent, deputatul PAS Sergiu Litvinenco solicitase organizarea ședințelor Parlamentului în regim online. Acesta declara că va înregistra un proiect de lege în acest sens. Și deputatul grupului Pro Moldova Sergiu Sîrbu a solicitat „de urgență să terminăm cu acest circ ieftin cu izolarea abuzivă și ilegală a deputaților sănătoși. Deputații de opoziție sunt plasați abuziv în concediu medical, iar socialiștii se plimbă pe la Curtea Constituțională, prin raioane etc”.
După ce președintele Igor Dodon a anunțat că „nu exclude că unii deputați (aleși în circumscripții uninominale – n.r.) din grupul condus de Andrian Candu vor renunța la mandat, iar în Parlament vor veni alți membri PDM”, deputatul din grupul Pro-Moldova, Corneliu Padnevici, susține că adevăratul scop al carantinei instituite în Parlament este că în această perioadă „Igor Dodon încearcă prin presiuni și corupere să convingă deputați din opoziție să plece din Legislativ”.
Totodată, vicepreședinta legislativului Monica Babuc, deputată PDM, susține că întrunirea deputaților nu poate fi organizată prin intermediul unor platforme online, deoarece acest lucru nu este prevăzut în regulamentul Parlamentului.
Buturuga legii ONC-urilor, în calea majorității parlamentare. Președintele Igor Dodon susține că Legea privind activitatea ONC-urilor contravine intereselor Republicii Moldova și nu o va promulga, chiar dacă aceasta va fi adoptată de Parlament. Mai mult, șeful statului a avertizat deputații din Partidul Democrat (PDM) că aceștia vor încălca acordul de coaliție, dacă își vor da votul pentru acest proiect. „Este o lege foarte interesantă, contradictorie și la sigur nu corespunde intereselor Republicii Moldova, în modul cum este redactată acum”, a opinat șeful statului. Recent, PDM a anunțat că va susține această lege.
Masterclass de la Veaceslav Platon privind statul acaparat. În recentele sale mărturii ex-deputatul remarca din pușcărie „însemnătatea lui Vladimir Plahotniuc”. „... Plecarea deputaților, tentativele de înlocuire a procurorului general. El lucrează în baza multor parametrii și exploatează acest stat. El este la telefon cu Andrian Candu, cu Vladimir Cebotari, cu Ilan Șor. Toate sunt coordonate reciproc, se înțeleg care și unde merge, cine cu cine vorbește, cine și cui plătește, cum se aranjează anumite scheme”, susține omul de afaceri.
... și dezvăluiri de la președintele Igor Dodon Vladimir Plahotniuc ar avea trei „instrumente” cu care încearcă să se implice în politica din Republica Moldova: „Grupul Candu și grupul Șor și în afara Parlamentului este Usatîi. Lucrul acesta este foarte evident. Sunt coordonate agendele, sunt coordonate mesajele”, a menționat șeful statului.
Procuratura Generală a confirmat că există cel puțin o cauză penală pentru tentativă de corupere a unui deputat. Informația a fost oferită postului TV8, după ce președintele Igor Dodon a declarat că mai mulți deputați socialiști au primit oferte de 400-500 de mii de euro pentru a trece la Partidul Șor sau la grupul parlamentar „Pro Moldova și au făcut denunțuri la Procuratură.
IDEEA ALEGERILOR ANTICIPATE
...în viziunea opoziției Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a sesizat Curtea Constituțională dacă pot fi organizate alegeri anticipate parlamentare, concomitent cu alegerile anticipate prezidențiale, dacă șeful statului, Igor Dodon, își dă demisia. „Dacă Igor Dodon a fost sincer și într-adevăr vrea să curețe politicul, Parlamentul de oameni putred de corupți, de-ai lui Plahotniuc, Șor, atunci nu are decât să dea curs acestei solicitări. Dacă nu a făcut declarații populiste sau nu vrea eventual să-i șantajeze pe colegii de coaliție din PDM, nu are de ce să nu urmeze această cale”, a comentat deputatul.
... majorității parlamentare Anterior, și socialiștii au sesizat Curtea Constituțională, pentru a vedea dacă pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate odată cu alegerile prezidențiale ordinare.
În așteptarea deciziei Curții Constituționale la sesizarea (PSRM) dacă este posibilă organizarea alegerilor prezidențiale simultan cu alegerile parlamentare anticipate, Igor Dodon a declarat - cu titlu de răspuns la sugestia președintei Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, de a demisiona pentru a permite organizarea concomitentă de alegeri prezidențiale și parlamentare - că nu examinează „opțiunea de a pleca din funcția de președinte, pentru că aceasta va fi o decizie iresponsabilă și va crea un haos în Republica Moldova.
... experților în politici publice. Despre scopul lui Plahotniuc și obiectivele opoziției activistul civic, Ștefan Gligor, avocat, expert în politici publice, susține că, dacă PAS și/sau Platforma DA vor merge pe mâna lui Plahotniuc și Șor și vor intra cu ei în coaliție sau vor accepta preluarea guvernării cu votul lor – se vor sinucide politic O posibilă coaliție dintre PSRM și PAS, o recoalizare cu Dodon ar fi o greșeala mult mai mare decât cea din iunie 2019.
Vlad Lupan, ex-reprezentant al RM la ONU consideră că, în ecuația factorilor implicați, Plahotniuc are interesele sale, el vrea să se asigure că orice guvern din Republica Moldova nu-l va incrimina și nu-l va pune după gratii, așa cum l-a pus el pe Filat. Interesul lui Dodon este să-și mențină puterea, iar interesul opoziției PAS și PPDA este să-l scoată pe Dodon din funcție și să acceadă la putere, ceea ce este posibil doar printr-o coaliție.
„Opoziția nu e gata de să-și asume răspunderea” Ex-deputatul Valentin Crîlov s-a axat pe ideea expusă ulterior de Ion Chicu că fracțiunile parlamentare de opoziție nu sunt gata să-și asume responsabilitatea pentru scoaterea țării din criza social-economică, în care Moldova se află deja și care, cel mai probabil, se va aprofunda. (Valentin Crîlov este unul dintre fondatorii Partidului Socialiștilor din republica Moldova, în noiembrie 2014 l-a acuzat pe Igor Dodon că a pus „Partidul Socialiștilor” în serviciul altei țări (având în vedre Rusia).
GUVERN
Guvernul e gata să rămână fără sprijin în Parlament. Dacă anterior Ion Chicu declara că Guvernul va pleca în cazul destrămării majorității parlamentare, lipsind Guvernul de sprijin, săptămâna trecută el și-a modificat discursul: chiar dacă coaliția PSRM-PDM nu va mai beneficia de majoritate în Parlament, el nu-și va prezenta demisia din funcția de prim-ministru.
„Demisia nu o vom anunța, spunea dânsul, pentru că există posibilitatea ca în Parlament să nu se grăbească cu numirea unui nou premier. Iar Guvernul se va confrunta cu perspectiva, în care premierul interimar sau ministrul finanțelor urmează să se gândească, cum să achite salariile și pensiile, iar în timpul acesta cineva în Parlament se va simți foarte bine și va privi, cum cineva își frământă capul. Eu nu doresc să fac astfel de pași iresponsabili. Dacă cineva dorește să destabilizeze situația din țară, lasă să-și asume responsabilitatea. Nici eu și nici colegii mei nu dorim să facem pe placul opoziției”.
Guvernul a anunțat că își va asuma acoperirea dobânzilor creditelor în mărime de șase fonduri de salarizare în loc de trei, cum a fost aprobat anterior. Perioada reeșalonării acestor plăți se extinde până la 31 decembrie 2021 și va include nu doar creditele luate de la băncile comerciale, ci și de la instituțiile de microfinanțare. Mai mult, firmele nu vor fi obligate să folosească sumele pentru salarii, ci pot, de exemplu, face investiții.
Pe de altă parte, experţii Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă au analizat achiziţiile publice în ultima perioadă, constatând că procesul în R. Moldova a fost deseori cu încălcări ale normelor şi lipsit de transparenţă, iar criza produsă de pandemie doar a accentuat aceste metehne în cheltuirea, deseori chiar irațională, a banului public.
Criza de sănătate este o oportunitate de schimbare a economiei Potrivit șefului de la Economie, Sergiu Railean, avem 400 de întreprinderi care au magazine online operaționale în Moldova, iar în ultimele două luni numărul acestora a crescut, numărul total de exportatori fiind cca 3 mii. Peste 75% din populație folosește internetul, atât prin rețele de fibră optică, cât și internetul mobil, iar peste 98% din localități au acces la fibră optică și Internet mobil de înaltă capacitate. Deci, în Moldova există condițiile de infrastructură ca afacerile să-și găsească clienții și cumpărătorii în mediul online.
În cadrul Programului de digitalizare a IMM-urilor, antreprenorii vor avea acces la un buget de 20 de milioane de lei, prin fondurile gestionate de ODIMM, pentru accesarea instrumentelor de comerț electronic, inclusiv a noilor proiecte web de rezervare directă pentru pensiunile agroturistice. „Am discutat cu partenerii externi să extindem accesul la fonduri și sperăm să oferim suficient sprijin întreprinderilor pentru a se reinventa în mediul online, inclusiv cu sprijinul comunității IT din țară, care este una foarte competitivă și poate oferi soluțiile tehnologice necesare”, a spus ministrul.
INTEGRAREA EUROPEANĂ
„Trebuie ca forțele politice să privească în aceeași direcție” Ambasadorul României în Republica Moldova Daniel Ioniță consideră că angajamentele țării nu reprezintă altceva decât „o reflecție birocratică” a așteptărilor pe care le au cetățenii Republicii Moldova, ca și cetățenii oricărui alt stat democratic de la guvernanții lor.
Aceste așteptări vizează statul de drept, o justiție independentă eliberată de orice fel de dependență politică, o mass-media independentă. „E nevoie de un Cod al Audiovizualului care să fie implementat, e nevoie ca autoritățile de la Chișinău să facă ceea ce au promis de nenumărate ori propriilor cetățeni, să facă pași înainte pentru a recupera furtul miliardului, care reprezintă o povară financiară uriașă. Care dumneavoastră, cetățenilor Republicii Moldova, v-a fost pusă în spate prin impozitele pe care trebuie să le achitați”, spune diplomatul.
Ar vota, oare, oamenii Partidul Promisiunilor Deșarte? În cadrul dezbaterilor publice : „Integrarea europeană în perioada pandemiei: noi oportunități sau stagnare?” la Agenția IPN directorul Centrului de Analiză, Cercetări și Prognozare “Balkan Centre” Serghei Manastîrlî a declarat că „toate partidele din Moldova consideră integrarea europeană una din principalele direcții de activitate politică, pe care le indică în programele lor, dar conectează acest proces la schimbările geopolitice. Chiar și unirea cu România este interpretată ca integrare europeană. „Politicienii dau preferință doar vorbelor despre integrare europeană, pentru că așa e mai ușor să-i păcălești pe alegători în alegeri. E mult mai complicat să promovezi schimbarea așa cum cere însăși integrarea europeană și „Parteneriatul Estic”, deoarece adesea se impun decizii nepopulare. Pe când în țara noastră politicienii trăiesc din alegeri în alegeri, care au loc destul de des. Uneori se mai alternează cu alegeri anticipate. Astfel iese că politicienii sunt siliți să cânte acea muzică, să spună aceea ce vor să audă alegătorii, dar nu aceea ce trebuie de făcut pentru a îmbunătăți cu-adevărat situația”, afirmă expertul.
REFORMAREA JUSTIȚIEI
În subiecte constituționale se cere un dialog constructiv și cumpătat Un grup de foști judecători constituționali și savanți notorii în domeniul dreptului au lansat un mesaj prin care își exprimă îngrijorarea legată de problemele Curții Constituționale.
Semnatarii Adresării – 17 personalități de vază, fac apel către toate ramurile puterilor în stat, partidele politice parlamentare, comunitatea științifică, societatea civilă – să inițieze un dialog constructiv și cumpătat pe marginea soluționării problemelor jurisdicției constituționale din Republica Moldova și necesității înfăptuirii unor reforme judicioase în acest domeniu.
În mesajul de răspuns al președintelui Igor Dodon se spune: „În opinia noastră, circa 14 hotărâri ale Curții Constituționale, emise în ultimii ani, depășesc cadrul Legii Supreme. Curtea Constituțională, prin deciziile sale, deseori și-a permis ilegal să modifice textul Constituției – situație nemaiîntâlnită în practica internațională. Precedentul suspendării temporare a Președintelui de către Curtea Constituțională, contrar prevederilor constituționale, hotărârile ilegale ale Curții în interesul uzurpatorilor puterii de stat din iunie 2019 au dezonorat țara în fața comunității internaționale și au fost ulterior aspru condamnate de Comisia de la Veneția. Merită însă să conștientizăm, că deși condamnate de savanți, practicieni, de Comisia de la Veneția, aceste hotărâri ilegale mai sunt în vigoare.”
Consiliul Suprem al Magistraturii are un nou președinte interimar. Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatolie Pahopol, a fost numit marți în calitate de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Președinta PAS Maia Sandu a declarat că Igor Dodon a preluat „controlul asupra Consiliului Superior al Magistraturii printr-o procedură contrară legii. Această persoană loială corupților de la putere înclină balanța și face ca Igor Dodon să controleze deciziile Consiliului Superior al Magistraturii”.
Procurorul general Alexandru Stoianoglo urma să fie înlocuit cu ajutorul Curții Constituționale, luând o decizie în cadrul examinării sesizării referitor la unele prevederi din Legea cu privire la procuratură, a mărturisit din pușcărie ex-deputatul și omul de afaceri Veaceaslav Platon. Declarând neconstituțională procedura de desemnare a procurorului general interimar, preselecția candidaților la funcția de procuror general și eliberarea din funcție a procurorului general, judecătorii urmau să declare neconstituțională numirea acestuia la șefia procuraturii, însă planul a eșuat.
„Nașul” Corleone și-ar aduna o ceată de cuțitari Referindu-se într-o emisiune televizată la starea de lucruri din procuratură, Alexandr Stoianoglo a declarat că „în prezent, în raport cu procurorii există câteva dosare penale. Avem procurori care se află sub arest pentru că ceea ce au făcut acești procurori nu are logică, au fost întrecute orice limite. Imaginați-vă că procurorul, împreună cu un grup de persoane, au preluat bunurile unei persoane în valoare de 1,8 milioane de euro. Persoana în cauză se afla în închisoare pentru o încălcare minoră, pentru faptul că ar fi cumpărat o mașină la un alt preț, de exemplu. Persoanei i-a fost adus notarul în închisoare și acesta și-a trecut bunurile pe numele altor persoane. Persoana era transportată la bancă pentru a transfera bani pe conturile unor companii offshore. Iată așa o procuratură am avut”, a declarat Alexandr Stoianoglo.
RELAȚIILE MOLDO-ROMÂNE
Unde dai și unde crapă După ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a criticat felul în care Guvernul de la Chișinău, condus de Ion Chicu, gestionează pandemia de COVID-19 și a apreciat fostul Guvern Sandu ca fiind cel mai eficient, premierul a răspuns cu replici dure. Ministerul Afacerilor Externe de la București le-a calificat, într-un comunicat de presă, drept denigratoare la adresa Românii, iar democrații de la Chișinău au convocat pe 22 mai Consiliul Coaliției de guvernământ. Partidul Democrat din Moldova i-a comunicat premierului îngrijorarea față de declarațiile sale, care au provocat nemulțumiri în spațiul public. PDM a subliniat că, indiferent de partidele de la guvernare la Chișinău și București, România a acordat suport continuu și necondiționat țării noastre, fapt pentru care Chișinăul este recunoscător.
Și-a prezentat regretele, dar nu a regretat În cadrul ședinței, premierul și-a exprimat regretul că declarațiile sale au fost interpretate în mod eronat drept denigratoare la adresa României și că a reacționat, mai degrabă, la acuzațiile nefondate repetate ale unui politician de peste Prut și nu la adresa României, a cărui sprijin este esențial pentru țara noastră. Justificându-se, Ion Chicu a subliniat că pentru Guvernul condus de el contează doar opiniile și criticile cetățenilor și că nu este „impresionat de atacuri”.
Pe marginea aceluiași subiect, prim-ministrul Ion Chicu a avut o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, însă nu și-a retras mesajul denigrator la adresa României. „Republica Moldova și România au încă foarte multe de făcut pentru a îmbunătăți viața oamenilor, care trăiesc în aceste două țări. Cred că cele mai mari restanțe în acest sens sunt la capitolul combaterea corupției, flagel care afectează enorm concetățenii mei din ambele țări. Despre amploarea acestui fenomen relatează organizații internaționale de specialitate, ambasadori acreditați în ambele capitale, UE etc.”, a opinat premierul, care este și cetățean al României.
Mai mult, remarcând că parteneriatul dintre cele „două state independente și suverane trebuie să se bazeze pe respect reciproc” și nu pot fi admise „imixtiunile politice în treburile interne ale unui stat sau altul”, el a confirmat, fără să vrea, că mesajul lui a fost anume acela care a fost, fiind apreciat pe măsură la București.
De-ar fi tehnocrații nu numai contabili, dar și politicieni, și diplomați, și psihologi... Cât îl privește pe Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European în Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova, dar și vicepreședinte al Partidului Popular European, care nu este un partener al niciunuia dintre componentele majorității parlamentare de la Chișinău, el a mai provocat și anterior iritarea premierului Ion Chicu, cerând public o listă cu necesarul pentru combaterea coronavirusului în Republica Moldova. „Cine-i Siegfried Mureșan? Cine este dumnealui? (…). Eu sunt în discuții în fiecare zi cu ambasadorul Michalko. Noi lucrăm cu structurile competente de la UE, dar nu cu Siegfried Mureșan”, a declarat atunci Chicu.
Reconsiderarea relației cu Republica Moldova În conexiune cu cele întâmplate, deputatul român Constantin Codreanu, ales pe circumscripția electorală numărul 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afară țării, a cerut retragerea cetățeniei române a premierului Ion Chicu, dar și reconsiderarea relației cu Republica Moldova. În special, demnitarul a spus că „avem un Departament pentru Relația cu Republica Moldova în cadrul Guvernului care poate gestiona cu succes orice ajutor financiar și material pe care Bucureștiul să îl ofere Chișinăului pe viitor”, a menționat deputatul.
Deși Chișinăul ar merita să i se întoarcă datoria formată de cazul pașaportului moldovenesc al ex-președintelui Traian Băsescu, greu de imaginat că Bucureștiul va retrage cetățenia oficialului moldovean, dar cealaltă solicitare – de reconsiderare a modului de ajutorare – deja este în curs de implementare, fiind inițiată în contextul intervenției românești împotriva COVID-19 în spațiul pruto-nistrean: echipamentele și materialele au fost repartizate pe adrese și liste de beneficiari stabiliți de Ambasada României.
Recent, Ana Guțu, secretar de stat din cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României, a declarat că în relațiile cu Republica Moldova, România va pune accent pe cooperarea descentralizată. „Asta înseamnă să mergem în comunități, primării concrete, oameni, cetățeni. Vom reuși, și sper să implementăm, proiecte infrastructurale mari cu sprijinul și a Guvernului României, dar și al Agenției RoAID, care este Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare. Se dădeau bani Guvernului Filat, Guvernului Plahotniuc, se dădeau autobuze școlare pentru școli și ele merg în nu știu care primării pe criterii partinice. Vor fi proiecte gestionate din România pentru comunitățile din Republica Moldova, pentru cetățeni, pentru oameni și în tot ce ține de evaluare, de control”, a adăugat Ana Guțu.
În contextul actualei tensionări, fostul premier Ion Sturza, remarca la Europa Liberă: „Noi avem o relație glacială cu Ucraina, practic inexistentă la nivel politic și administrativ, și acum se prefigurează aceeași situație cu România. Noi suntem, practic, blocați între Prut și Nistru, ca enclavă, a rămas doar să avem niște poduri virtuale sau de aviație cu fratele mai mare, Federația Rusă. A fost o greșeală sau un pas extrem de regretabil.”
SUBIECTE DE URMĂRIT
Majoritatea parlamentară a găsit o acoperire epidemiologică pentru a elimina Parlamentul din procesul politic și de a trage de timp pentru a-și fortifica starea șubredă? Cât va dura situația? Cum vor proceda oponenții?
Ce va fi cu legea ONC-urilor? Subiectul votării acesteia va aprofunda disensiunile și va conduce la o reconfigurare a aranjamentelor din legislativ sau problema va fi conservată?
Resuscitarea vieții economice: care și cât de eficientă va fi implicarea autorităților de stat?
Criza a arătat necesitatea unor noi abordări în multe domenii, în special, a ocrotirii sănătății, învățământului. Multe schimbări s-au produs din mers, bunăoară, instruirea la distanță, dar totul a fost conceput ca ceva temporar. Care e viziunea autorităților?
Iurie Vition, IPN
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.
