Elita politică din Moldova exploatează interesul autentic al Bruxelles-ului pentru consolidarea stabilității și îndeplinirea Acordului de Asociere, precum și existența „conflictelor înghețate” și riscul de separatism, pentru a atinge obiective politice înguste, scrie politologul Dionis Cenușă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Politologul subliniază faptul că la fel ca și țările din Balcanii de Vest, Moldova suferă din cauza “stabilitocrației”. Acest termen caracterizează situația în care UE și SUA acordă sprijin guvernelor care, deși slăbesc construcțiile democratice, sunt considerate utile pentru că asigură un anumit grad de stabilitate.
Potrivit lui Cenușă, “stabilitocrația” s-a accentuat în Moldova după anul 2009, când coalițiile pro-europene au recurs la diverse reforme promise UE, dar nu au renunțat la practicile coruptibile și la dereglarea „limitărilor și echilibrelor” democratice.
În prezent, principiile “stabilitocrației” sunt folosite de către Partidul Democrat pentru a se menține la putere după scrutinul din 2018, explică Dionis Cenușă, referindu-se la relansarea reformelor sectoriale (bancar, comerțul exterior, energetic etc.) și stabilizarea situației în țară în condițiile lipsei de progres în combaterea corupției sau asigurarea statului de drept.
Politologul crede că modul în care va reacționa UE la introducerea votului mixt va confirma dacă “stabilitocrația” va avansa în raport cu Moldova sau nu.
Pe lângă criticarea schimbării sistemului electoral UE trebuie să înghețe alocarea asistenței macro-financiare de 100 mln EUR, opinează Dionis Cenușă.
Politologul menționează că pe lângă amânarea asistenței macro-financiare, “stabilitocrația” poate fi dezrădăcinată prin îmbunătățirea sistemului de condiționalități și flexibilizarea finanțării pe termen lung, care trebuie să fie la fel de ușor operaționalizată cât și stopată în cazul dezangajării față de valorile europene.
