Gruparea europeană de Cooperare Teritorială (GECT) este un instrument extrem de flexibil, fiecare stat poate să-l utilizeze într-o manieră care să răspundă intereselor sale strategice de dezvoltare, a remarcat Alina Popa, director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, România, în cadrul unei dezbateri publice la IPN.
În cadrul Grupărilor Europene de Cooperare Teritorială partenerii – autoritățile regionale și locale din statele membre UE, dar și țări terțe, precum Republica Moldova sau Ucraina – pot implementa diverse proiecte transfrontaliere și interregionale, având acces direct la fondurile Comisiei Europene. Actualmente se fac primii pași pentru a înființa o GECT în care să intre Republica Moldova alături de România și Bulgaria.
Alina Popa a remarcat că România actualmente face parte din câteva GECT-uri mici, relevante la nivel de municipalități, constituite în Ungaria. Entitățile partenere din România sunt concentrate majoritar în zona Ardealului. „Sunt puține lucruri de spus din perspectiva avantajelor pentru partenerii din România, pentru că aceste grupări au fost relativ puțin active, domeniul lor de interes fiind concentrat preponderent pe zona culturală”, a spus directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, România.
Întrebată ce s-ar putea face în privința grupurilor europene de cooperare teritorială și ce nu se întâmplă în prezent în România, Alina Popa a menționat că membrii grupurilor europene de cooperare teritorială trebuie să-și propună și alte tipuri de obiective decât cele culturale. „Mă refer la obiectivele strategice din zona de infrastructură sau de sănătate. O grupare europeană de cooperare teritorială are și acest atu, pentru că reprezintă o comunitate importantă din cel puțin două state membre UE sau terțe. Poate avea un alt tip de dialog cu reprezentanții Comisiei Europene, poate, în anumite condiții care s-au întâmplat, și sperăm că se vor întâmpla în viitor, să genereze finanțări suplimentare pentru proiecte care sunt într-adevăr relevante pentru membrii implicați sau pentru Comisia Europeană. State, precum Franța și Belgia, de exemplu, utilizează în mod frecvent acest instrument și am avut ocazia să-l văd în lucru, în special pe zona serviciilor de sănătate, transport, educație. Sunt facilități create în comun de cele două state, de administrațiile publice din zona de relevanță, care furnizează astfel de servicii în beneficiul cetățenilor din cele două state”, a precizat Alina Popa.
Exprimându-și opțiunea fermă de a forma un Grupare Europeană de Cooperare Teritorială între România și Republica Moldova, Alina Popa a spus că banii europeni pe care îi avem acum, cel puțin în relația cu Republica Moldova, sunt infimi raportați fiind la nevoi. Conturile pe care bugetul național al României le poate aloca pentru proiecte destinate cooperării cu Republica Moldova sunt insuficiente pentru a acoperi necesitățile. Există această variantă de a avea acces la resurse financiare care nu fac parte din pachetul alocat României din fondurile europene. Într-un astfel de grupare europeană de cooperare teritorială, atunci când părțile își asumă obiective strategice, se deblochează finanțări speciale. „GECT-ul e un instrument care câștigă timp, facilitează lucrurile și, în final, creează premizele accesului la surse de finanțare, pe care, de altfel, nici noi, nici dumneavoastră nu le putem accesa”, a menționat directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, România.
Solicitată să evalueze timpul necesar pentru organizarea unei GECT în spațiul românesc, Alina Popa a opinat că, dacă Republica Moldova își va face suficient de repede temele de ordin legislativ, va fi mai ușor de parcurs acest demers. Totul depinde de momentul în care vom avea adoptat în Parlamentul Republicii Moldova Regulamentul cu privire la grupările europene de cooperare teritorială.
Alina Popa s-a referit și la obiectivele pe care ar trebui să și le fixeze viitoarea Grupare Europeană de Cooperare Teritorială România-Republica Moldova. „Pe termen foarte scurt și mediu, cred că ar trebui exploatat procesul de reconstrucție a Ucrainei. GECT-ul nu este singurul, dar poate fi un mijloc eficient prin care Republica Moldova să se asigure că este parte din acest proces de reconstrucție, pentru că este în mod evident afectată de situația din Ucraina. Pe termen mediu și lung, consider importante obiectivele strategice care țin de infrastructura eficienței energetice, de transport, implicit feroviar. Să nu uităm că există porțiuni de ecartament rusesc încă în Republica Moldova. Ar fi o oportunitate alinierea acestui ecartament la standardele europene, astfel încât transportul de mărfuri, în special, să devină competitiv odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a mai spus directorul executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, România.
Dezbaterea publică „România- Republica Moldova, crearea Grupului European de Cooperare Teritorială” este ediția a noua din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
