Victimele represiunilor politice primesc o indemnizație de 1000 de lei, sumă mult prea mică în comparație cu teroarea prin care au trecut. Opinia aparține președintelui Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postica, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Rolul Istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Alexandru Postica, de 30 de ani, clasa politică și guvernările din Republica Moldova ignoră acest subiect, lăsând victimele represiunilor politice cu compensații financiare derizorii.
În prezent, pentru elevii claselor a IX-a gimnaziu și X-XII-a liceu, a fost introdusă o nouă disciplină dedicată studiului represiunilor comise de către regimul totalitar comunist de ocupație din secolul XX. Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postica, spune că noua disciplină va oferi elevilor informații ample despre represiunile politice și va dezvolta spiritul civic al noii generații.
„Curricula conține geneza creării Gulag-urilor. Totul începe de la 1917. Este descris modul în care s-a format acest sistem de penitenciare. De asemenea, este inclus și subiectul situației actuale. Urmărim ce se întâmplă la vecinii noștri. Are loc o nouă spirală a istoriei care repetă ce s-a întâmplat în 1917”, a spus președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postica.
Potrivit lui Alexandru Postica, tot mai puține victime ale deportărilor și represiunilor politice au rămas în viață, iar acest potențial uman trebuie valorificat pentru a obține mărturii prețioase din prima sursă.
„Pornind de la dictonul biblic „Cunoașteți adevărul și adevărul vă va face liberiˮ, trag concluzia că guvernările nu au dorit niciodată să fie libere, pentru că nu au dorit să se cunoască adevărul. În anul 2001, când s-a format Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici, doar în Chișinău erau peste 7000 de membri. În total, în 1999, oficial, cu legitimații, erau aproape 100 mii de persoane victime ale represiunilor politice. În prezent, în Chișinău au rămas 1700 de oameni. În total, pe țară, au rămas aproximativ 7 mii de oameni. Noi am avut un potențial enorm de memorii și istorii care vin din partea persoanelor victime ale represiunilor politice, un potențial pe care nu l-am valorificat. Aceste mărturii, istorii, urmau să fie transpuse într-o curriculă obligatorie, nu opțională”, a mai spus Alexandru Postica.
În prezent, potrivit legii, soții, părinţii sau copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice sau decedate în locurile de deţinere specială sau în drum spre ele, care sunt cetăţeni ai Republicii Modova, primesc, la cerere, o compensaţie în mărime de 540 de lei pentru fiecare persoană executată sau decedată. De asemenea, victimele represiunilor politice primesc o indemnizație de 1000 de lei.
„Foștii deportați au pensii care sunt de 2-3 mii de lei. Vorbim de niște indemnizații de 1000 de lei. Dar vedem că pentru alte categorii, care sunt din aceeași parte a istoriei, se majorează indemnizațiile. Pentru deportați, guvernarea așteaptă să fie rugată. Cel mai important este aspectul moral. Până în prezent, nu este prevăzută nicio compensație pentru suferințele morale. În prezent, pentru viața unui om se achită 540 de lei. Dacă cineva din rude, bunici, părinți, au fost omorâți de către regim, potrivit legii din 1992, care n-a fost modificată, poate fi achitată suma de 540 de lei. Puneți-vă în locul victimelor represiunilor politice, cărora li s-a luat totul, le-au fost omorâte rudele, n-au avut acces la studii superioare, toată viața au lucrat în colhoz, și acum au o pensie de 2000 de lei și o indemnizație de 1000 de lei. Pe de altă parte, călăii are au fost angajați ai serviciilor de securitate au pensii de peste 20 de mii de lei și indemnizații și mai mari”, a mai spus președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici.
Dezbaterea publică la tema „Rolul Istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății” este ediția a 29-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către fundația germană „Hanns Seidel”.
