Problema lingvistică și interesele economice rămân provocări actuale în regiunea transnistreană și după destrămarea Uniunii Sovietice. Desființarea fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste (RASSM) nu a anulat aceste provocări și presiuni asupra cetățenilor vorbitori de limba română din stânga Nistrului, a declarat președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Alexandru Postica. Opinia expertului a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Problema lingvistică este una dintre cele mai importante aspecte în ceea ce privește asigurarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și are o istorie lungă care începe încă din 1924, când a fost înființată RASSM. Deși limba română/moldovenească și limba ucraineană erau recunoscute drept limbi oficiale, în realitate, comunicarea oficială se desfășura exclusiv în limba rusă. O altă problemă importantă despre care nu prea se discută este acea industrializare forțată și urbanizare care a început din perioada 1924 care a adus distorsionă mari în componența etnică a acelui spațiu”, a explicat Alexandru Postica.
„Perioada scurtă în care s-a folosit grafia latină între 1992 și 1994 în regiunea transnistreană a fost urmată de interzicerea acesteia, ceea ce a dus la o persecuție continuă a școlilor cu predare în limba română. Prima instituție de învățământ supusă persecutării a fost liceul „Ștefan cel Mare” din Grigoropiol, a fost evacuat în 1998 pentru că avea limba de predare în română și scrierea în grafie latină. De atunci s-a început persecutarea școlilor românești și ea continuă până în ziua de astăzi. Este un proces constant, în pofida măsurilor întreprinse” a mai explicat Alexandru Postica.
Potrivit lui, Asociația Promo Lex a documentat peste 170 de cazuri de discriminare a elevilor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), demonstrând că problema rămâne actuală și în continuare. „Hotărârea din 2012 a CEDO subliniază că copiii nu au posibilitatea să învețe liber în limba maternă și sunt supuși sancțiunilor pentru folosirea grafiei latine”, a adăugat expertul Alexandru Postica.
Pe lângă problema lingvistică, Postica a subliniat că și interesele economice sunt un factor care au influențat situația din regiune. „După anii '90, nu doar problema lingvistică a persistat în Transnistria. A existat și interesul financiar, ceea ce a transformat conflictul inițial, de natură ideologică, într-o problemă politico-financiară. Implicația militară a Federației Ruse a avut scopul primordial controlarea acestor două centre industriale, Tiraspolui și Rîbnița”, a concluzionat acesta.
Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.