Atunci când cineva încearcă să creeze o mișcare totalitară, în primul rând, își construiește o imagine a dușmanului. Fascismul, stalinismul și nazismul au apărut în contextul Primului Război Mondial și toate cele trei regimuri și-au creat dușmani externi pentru a-și atinge scopurile. Declarația a fost făcută de către Alexandru Cosmescu, cercetător științific coordonator la Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu” și la Institutul de Istorie ale Universității de Stat din Moldova, în cadrul unei dezbateri publice de la IPN.
„Există tot felul de strategii de construire a dușmanului prin diferite tehnologii de propagandă. De exemplu, astăzi, Occidentul este dușmanul Rusiei. Și dușmanul este determinat pentru că, chipurile, nu-i lasă spațiu de respirație. Singurul mod în care se poate instaura un regim de acest gen este exterminarea fizică a acelui dușman, care pot fi clase, rase sau națiuni”, declară Alexandru Cosmescu.
El spune că aceleași metode sunt aplicate și astăzi de către regimul lui Putin în Ucraina. „De exemplu, invazia Rusiei în Ucraina și strategia pe care o are Putin în raport cu dușmanul său, care este Occidentul are cam acest mesaj: „Occidentul colectiv, cu valorile sale decadente și interesul de a ține Rusia în genunchi și respectiv Rusia ca stat măreț trebuie să reînvie și să lupte împotriva acestui Occident colectiv, care încearcă să creeze din Ucraina o anti-Rusie”. În viziunea lui Putin, Ucraina e Rusia, parte a spațiului cultural rusesc. Aspecte ale acestei atitudini sunt prezente în toate aceste regimuri despre care vorbim”, mai spune istoricul.
Potrivit lui Alexandru Cosmescu, una dintre trăsăturile comune ale fascismului și nazismului, recunoscută atât de Mussolini, cât și de Hitler, este faptul că ei nu au avut un program inițial. Au pornit de la ceea ce Hitler numea o viziune asupra lumii, iar Mussolini numea o atitudine spirituală.
„În contextul izbucnirii Primului Război Mondial, Mussolini a conștientizat caracteristicile acestuia, care erau mobilizarea totală a populației, ștergerea diferenței dintre civil și militar, precum și natură tehnologică a războiului, drept caracteristici revoluționare, care trebuie păstrate. De aici a început conflictul lui fundamental cu socialiștii italieni, care erau pe atunci pacifiști și nu doreau intrarea Italiei în război. El a ieșit din partid, creându-și apoi primul partid fascist, care în 1922 a preluat puterea”, a precizat Cosmescu.
Cât privește motivul din care se vorbește mai des de termenul „fascism” decât de „nazism”, el spune că „fascismul a fost o formă un pic mai moale decât nazismul. „Regimuri de tip fascist, inclusiv nazismul, au fost răspândite în foarte multe țări. E o chestie care nu se supune unei definiții de manual, ci mai curând unei liste de trăsături comune, inclusiv cultul morții, care este foarte important pentru toate regimurile de tip fascist”, afirmă Alexandru Cosmescu.
Dezbaterea publică cu genericul „Ce au în comun fascismul, nazismul și stalinismul” este organizată de către Agenția de presă IPN în cadrul proiectul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
