Guvernarea de la București și Chișinău trebuie, în numele poporului, să adopte actul recunoașterii unificării din 1918. Opinia aparține președintelui Consiliului Național al Unirii, Alexandru Arseni, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Marea Unire” din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor”, organizată de Agenția de presă IPN. Perioada în care Basarabia era parte a României Mari a fost marcată de transformări politice și economice, cu efecte beneficie asupra populației, spune Alexandru Arsene.
La 18 ianuarie 1919 au început lucrările Conferinței de pace de la Paris. Printre obiectivele fundamentale ale Conferinței era consacrarea internațională a statelor nou apărute sau reîntregite prin dispariția imperiilor austro-ungar, otoman și țarist. Momentul a fost unul prielnic recunoașterii Unirii din 1918, spune doctorul habilitat în drept constituțional, Alexandru Arsene.
„La Congresul de la Paris privind pacea, după Primul Război Mondial, dreptul fiecărei națiuni de a se închega într-un stat a fost recunoscut. Problema, însă, era că orice imperiu, chiar dacă declara că a devenit democrat, tânjea după teritorii străine. De aceea, Rusia a fost, este și va fi ca lăcusta, cu scopuri de a acapara. În perioada respectivă era o trecere de la dreptul forței la forța dreptului. Și în aceste circumstanțe, Majestatea Sa Regina Maria, la Paris, i-a spus prim-ministrului Guvernului francez care conducea Congresul: „iată națiunea română reîntregită!”, a spus Alexandru Arsene.
Alexandru Arsene mai spune că cei 22 ani în care Basarabia s-a aflat în componența României Mari au generat un progres enorm pe domeniul social, cultural și economic. Reforma agrară a determinat o creștere e economiei rurale, iar deschiderea școlilor a dus la eradicarea treptată a fenomenului analfabetismului.
„Părinții și bunicii mei spuneau că era o perioadă înfloritoare, după jugul cel țarist. Aveau de muncă, existau școli, biserici. A existat reforma agrară, prin împroprietărirea țăranilor, care sunt legați de glie. Armata a început să se modernizeze. Nerecunoașterea de către unele state a statului român era pentru că România nu avea o voce suficient de puternică ca să fie recunoscută diplomatic de către fostul imperiu rus, dar avea pondere economică, pentru că era grânarul Europei”, a mai spus Alexandru Arsene.
Potrivit președintelui Consiliului Național al Unirii, raptul din 1940, când Basarabia a fost preluată de puterea sovietică a reprezentat un act barbar, generat de pactul Ribbentrop-Molotov. Alexandru Arsene spune că obligația guvernărilor de la București și Chișinău este să restabilească adevărul istoric.
„S-au instalat două regimuri, în1917 – la Moscova și în 1933 – la Berlin, și atunci a început lupta pentru reîmpărțire și răzbunare. Și atunci a venit 28 iunie 1940, rezultatul pactului din 23 august 1939. Pact care a fost declarat nul, inclusiv de Germania și Uniunea Sovietică. Noi, după declararea nulității acestui pact, suntem o țară. Sperăm să convingem actuala guvernare de la Chișinău și București să se așeze, în numele poporului, și să adopte actul recunoașterii unificării de la 1918 și atunci s-ar restabili pacea și ar exista garanții de securitate și în România reîntregită, și pentru Ucraina. Iată ce se cere de la clasa politică atât de la București, cât și de la Chișinău”, a explicat președintele Consiliului Național al Unirii.
Dezbaterea publică la tema „Marea Unire” din 1918: lecții pentru trecut, prezent și viitor” este ediția a 24-a din ciclul de dezbateri „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
