Jurnalistul Alexandr Stahurschi afirmă că rezoluțiile Adunării Generale a ONU, spre deosebire de hotărârile Consiliului de Securitate al ONU, nu aг caracter obligatoriu. Se consideră că rezoluțiile Adunării Generale a ONU au o importanță morală și politică mare, cu statut de recomandare, susține expertul, participant la dezbaterile publice „Consecințele (politice, economice, sociale, internaționale) ale discuției privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, organizate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
În opinia lui Alexandr Stahurschi, nu este clar cum această Rezoluție poate să contribuie la soluționarea unei situații atât de complicate. Acesta se întreabă când ultima dată a avut loc o întrevedere a ministrului apărării de la Chișinău cu cel din Federația Rusă, pentru că acestea sunt instituțiile care trebuie să decidă problema cu privire la retragerea acestor sau a altor trupe, cu examinarea aspectelor tehnice ale problemei. Expertul a făcut referire și la vizita în Republica Moldova din luna martie a viceministrului rus de externe, Grigori Karasin, care a calificat proiectul rezoluției un fapt contraproductiv și provocator care poate dăuna procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
Întrebându-se cât de des sunt executate rezoluțiile Adunării generale a ONU, expertul a spus că acest lucru poate fi găsit foarte ușor în internet. Potrivit lui, o țară care încalcă foarte des rezoluțiile ONU este SUA. Astfel că, din 1962 și până în anul 2011, Adunarea Generală a ONU a emis de 22 de ori o rezoluție prin care se cere ca SUA să înceteze blocada împotriva Cubei.
Alexandr Stahurschi spune că este originar din orașul Bender și ține minte tragedia care a avut loc acolo și oamenii își amintesc foarte bine acele evenimente tragice. Potrivit lui, politicienii sunt cei care divizează oamenii, pentru că de fapt populația de pe ambele maluri își dorește o garanție a securității și să trăiască în pace. Și în acest sens au fost numeroase tentative de a organiza festivaluri, spectacole, concerte comune, iar oamenii se înțeleg între ei.
Expertul se întreabă unde este foia de parcurs care să prevadă în ce mod trebuie să aibă loc reatragerea trupelor, dezarmarea depozitelor, astfel încât munițiile să nu explodeze? „Un exemplu elocvent poate fi văzut în spațiul online și anume exploziile care au avut loc în Ucraina din cauza nerespectării tehnicii securității, iar fragmentele ajungeau la distanțe de 30-40 de kilometri. Or, din regiunea transnistreană, în asemenea situații, acestea ar ajunge până la Anenii Noi și atunci cine va suporta consecințele?”, se întreabă expertul.
În viziunea sa, până la alegerile parlamentare, situația nu se va schimba, iar dacă actualmente se fac declarații privind retragerea trupelor, aceasta nu înseamnă că se vor realiza acțiuni. Potrivit lui, este important ca spiritele să se calmeze și, pentru că este vorba despre un proces îndelungat, este foarte important să fie aplicat principiul „nu dăuna”. Expertul mai spune că războiul din Ucraina început în 2014 a venit cu un „aport serios” în soluționarea conflictului transnistrean, deoarece alături de Republica Moldova este o țară în care este război civil și această experiență dureroasă a altora trebuie să ne facă să învățăm lecția. „Este gata cineva dintre noi să ia arma în mână sau copii noștri ca să meargă să lupte și nici nu pentru integritate, dar pentru interesele cuiva politice?”, a notat expertul.
Dezbaterile publice „Consecințele (politice, economice, sociale, internaționale) ale discuției privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, constituie ediția a 91-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.