Alegerile parlamentare din România care vor avea loc pe 5 și 6 decembrie, sunt importante, pentru că este un exercițiu democratic care îi privește nemijlocit pe foarte mulți oameni din Republica Moldova, numărul cărora, după diferite estimări, poate ajunge la multe sute de mii de oameni sau chiar un milion. Pe de altă parte, alegerile de peste Prut sunt importante pentru că reprezintă un alt model de exercițiu democratic, comparativ cu cel care a fost luna trecută în cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Dacă cetățenii au de învățat și ce au de învățat din foarte apropiatele alegeri parlamentare în România, au discutat invitații dezbaterii publice „Alegerile parlamentare în România: ce cunosc despre ele și ce votează moldovenii cu cetățenie română?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, alegerile din România reprezintă cel mai important eveniment politic care se întâmplă cu o periodicitate de patru ani. Poporul suveran își alege reprezentanții în Parlamentul bicameral din România. Este vorba despre alegerea a 329 de deputați în Camera Deputaților și 136 de senatori în Senat. România are un sistem de guvernare semi-prezidențial, așa cum a fost și în Republica Moldova până în anul 2000, dar, oricum, Parlamentul e cea mai importantă instituție a statului. Comparativ, Republica Moldova este un stat cu un regim parlamentar. Se deosebesc alegerile din Moldova și cele din România și prin sistemul electoral. În România este folosit sistemul electoral proporțional limitat. Fiecare județ este o circumscripție electorală cu mai multe mandate, de aceea, sunt constituite în România pentru alegerea a 308 deputați din 329, 42 de circumscripții: 41 sunt județele României și municipiul București, 4 deputați sunt aleși în circumscripția dedicată diasporei și 17 deputați revin minorităților naționale.
Pragul electoral pentru alegerile din România la nivel național este de 5%, dar pentru formațiunile politice care în patru județe pot aduna 20%, pot avea reprezentare în Parlament. Igor Boțan spune că, probabil, este o clauză special făcută pentru Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Dacă se fac alianțe, pragul crește cu 3% pentru două formațiuni politice și cu 1% consecutiv pentru fiecare formațiune care aderă la blocul din două partide. La alegeri pot participa și candidații independenți, care, pentru a se înscrie în cursă, trebuie să colecteze semnături, cel puțin 1% din numărul alegătorilor din circumscripția respectivă.
Analistul politic Anatol Țăranu a declarat că în România scena politică este dominată de două partide ideologice. Este vorba de Partidul Social Democrat de proveniență din vechile straturi comuniste și Partidul Național Liberal, care s-a ridicat deasupra PSD în sondaje și care reprezintă dreapta politică. Alături de aceste două partide, care sunt favoritele campaniei actuale electorale în România, se evidențiază și un partid nou, recent apărut pe scena politică din România – USR Plus, „care, de fapt, se apropie la jumătate din ponderea electorală a granzilor politici românești. Mai departe începe zona partidelor cu șanse decadente pentru a intra în Parlament, după cum arată ultimele sondaje. Aici se încadrează: Pro România care recent a fuzionat cu Partidul ALDE; la limita trecerii în Parlament se găsește și Partidul unde lider neformal este fostul președinte al României, Traian Băsescu”.
„Mai departe se regăsesc partidele cu șanse minime de a trece în Parlament, inclusiv unul din tinerele partide, un partid nesistemic, care pledează pentru naționalismul românesc – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid care vorbește în termeni definitorii, inclusiv despre necesitatea unirii Basarabiei cu România”, a spus el.
„UDMR tradițional trece în Parlament. În România, sunt recunoscute oficial 18 minorități naționale, dintre care 17 au dreptul de a delega candidați în Parlament. UDMR trece pe bază de partid, dar care are o derogare de la legea generală pe care o folosește pentru a ajunge în Parlament. Alte partide politice nu au practic șanse de a intra în Parlament”, crede Anatol Țăranu.
În opinia analistului politic Nicolae Negru parteneriate dintre partidele din Moldova și cele din România s-au format pe parcursul perioadei de când cetățenii Republicii Moldova cu cetățenie română participă la alegerile din România. ΄n mod logic, această unitate, parteneriat, este făcut și la inițiativa partidelor pan-europene, de exemplu, la inițiativa Partidului Popular European (PPE). Din Republica Moldova, membru al PPE a fost PLDM, iar acum este PAS și Platforma DA”. Nicolae Negru spune că au fost cazuri când partidele din Europa recomandau alegătorilor și liderilor politici din Moldova cu cine să voteze atunci când e vorba de alegerile din România, dar nu întotdeauna partidele de aici au ținut cont, cazul fostului premier Iurie Leancă fiind unul relevant în acest sens.
Nicolae Negru a remarca că aceste parteneriate au un anumit efect. În opinia sa, atunci când un partid aflat la guvernare în Republica Moldova recomandă alegătorilor și simpatizanților săi să voteze pentru cineva, oricum contează. Dânsul a menționat că alegătorii din Moldova au un anumit specific, ei votează cu mari rezerve un partid de stânga din românia.
Dezbaterea publică „Alegerile parlamentare în România: ce cunosc despre ele și ce votează moldovenii cu cetățenie română?”, este ediția a 160-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.