logo

Alegerile anticipate – 2021: Ce s-a întâmplat, ce se poate întâmpla, pe plan extern? Dezbatere IPN


https://www.ipn.md/ro/alegerile-anticipate-2021-ce-s-a-intamplat-ce-se-8004_1083185.html

O guvernare noua, de regulă înseamnă și accente noi în politica externă a țării. Totodată, în cadrul campaniei electorale s-au debitat mai multe lucruri suficient de contradictorii legate anume de politica externă a țării după alegeri. Pe cât de reale sunt pericolele invocate de unii concurenți electorali, dar și care ar putea fi conturul politicii externe chiar de la începutul perioadei de guvernare, au discutat invitații dezbaterii publice „Alegerile anticipate – 2021: Ce s-a întâmplat, ce se poate întâmpla, pe plan extern?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, factorul extern și politica externă, în linii mari, într-o lume extrem de interdependentă cum este cea a sec. XXI, sunt extrem de eficiente în influențarea proceselor politice din țări mici și dependente de factorii externi cum este Republica Moldova. Multe lucruri care se întâmplă în exteriorul Republicii Moldova poate influența inclusiv procesul electoral, rezultatele alegerilor etc. `Acest lucru a fost clar anul trecut, în cazul alegerilor prezidențiale. Și în acest an, în cadrul alegerilor parlamentare a văzut o influență, nu de intervenție, ci una mai indirectă asupra procesului politic din Republica Moldova”, a spus el.

„În linii generale, chiar dacă Republica Moldova este un stat suveran și își desfășoară politica internă și cea externă, cel puțin teoretic, într-un plan autonom, ceea ce se întâmplă pe plan extern, poate și influențează situația din interiorul țării, fie că e vorba de tot felul de influențe hibride din partea de est, sau ajutor, asistență pentru dezvoltarea țării și desfășurarea reformelor, care vin din partea occidentului. Atât din est, cât și din vest sunt anumite vibrații ale politicului și ale factorului extern care influențează Republica Moldova”, afirmă Dionis Cenușa.

În altă ordine de idei, politologul a remarcat că, din moment ce o țară este recunoscută pe plan internațional, cum e Moldova, în mod automat acordurile pe care aceasta le semnează, devin obligatorii pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău sunt obligate să creeze mecanisme prin care să implementeze angajamentele pe care și le-a asumat pe plan internațional, indiferent de guvernarea de la Chișinău. Dionis Cenușa, crede că Republica Moldova, fiind o țară mică, la fel ca și Georgia, Ucraina și alte țări care se află în vecinătatea UE care au semnat Acorduri de Asociere, astfel, au invitat UE să devină un actor important pe scenele politicii naționale, deoarece reformele sunt implementate cu ajutorul UE și al statelor membre. Dar, aici intervine aspectul afilierii politice a participanților la procesul politic sau la cel electoral, în cazul Republicii Moldova.

„Acum PAS, ca și președintele Maia Sandu, au o anumită afiliere geopolitică – sunt forțe politice de afiliere pro-europeană. Acum orice prezență a factorului european este interpretat în mod automat de rivalii politici ai PAS și președintei Maia Sandu, ca o interferență sau tentativă de influența în procesele politice din țară. Dar acest lucru este mai degrabă o interpretare politică, decât una factologică, pentru că, întrevederile reprezentanților statelor străine cu reprezentanții autorităților din Moldova care au loc nu pot influența decizia electoratului. Și, acest lucru est imposibil de evitat, pentru că același lucru îl fac și forțele pro-ruse, când Igor Dodon s-a întâlnit de zeci de ori cu președintele Federației Ruse, chiar și după ce a fost deposedat pe cale democratică de mandatul de președinte, acesta ține legăturile, inclusiv informale din Rusia, Belarus etc. Până la urmă, influențează actorii politici, care folosesc factorul geopolitic pentru a-și simplifica comunicarea cu electoratul”, crede Dionis Cenușa.

Mark Mazureanu, specialist în politici comparate și relații internaționale, este de părere că factorul extern influențează Republica Moldova. „Natura nu acceptă vacuumuri, când apare un vacuum de materie, sau, în cazul nostru de autoritate, vacuumul este compensat de autoritatea din exterior. Democrația exteriorizează democrație și autoritarismul exteriorizează autoritarism”, spune el. În opinia sa, dacă un pol democratic este foarte puternic el proiectează multă democrație și valori în statele alăturate, la fel se întâmplă și cu statele autoritare. Întrebarea este, potrivit lui Mark Mazureanu, „în ce măsură statele autocrate sau autoritare au capacitatea de a exercita influență?”.

El susține că, angajamentele internaționale au efecte asupra Moldovei, Moldova fiind prea mică ca să fie autonomă. „Nerespectarea angajamentelor internaționale înseamnă că restul jucătorilor mai întâi închid ochii, apoi te avertizează, apoi te exclud din joc. Ieșirea din joc, te face să joci singur, ceea ce înseamnă să joci cu sine însuți. Formațiuni statale de acest gen este regiunea transnistreană, Osetia etc. Neincluderea într-un circuit internațional înseamnă lipsa de ajutoare economice, suport în dezvoltarea internațională, excluderea din procesul de circulație internațională. Dacă Moldova vrea să riște să fie exclusă, poate, dar că nu e cazul să se meargă la un așa radicalism”.

În altă ordine de idei, Mark Mazureanu este de părere că, dacă Moldova ar fi singurul „jucător pe tablă”, s-ar putea zice că nimeni nu o influențează, dar când sunt foarte mulți jucători, evident că toți jucătorii se influențează reciproc. Dar, se întreabă el, „în ce măsură are Moldova puterea economică de a nu lăsa ca nimeni să intervină și ea vrea asta?”. Dânsul susține că nu știe dacă Moldova ar fi refuzat vreun ajutor din partea Rusiei, a Chinei, probabil ar refuza din partea Coreii de Nord, dar din partea altor actori care nu sunt pe aceeași undă valorică, la fel nu ar refuza.

Potrivit lui, dacă Uniunea Europeană sau diferiți actori care vin din spațiul vestic vin cu un ajutor către Moldova și influențează prin intermediul ajutorului dat, nu vede o problemă. El mai spune că se poate de vorbit despre două tipuri de influență. Prima ar fi influența publică, atunci când reprezentanții structurilor internaționale se întâlnesc cu reprezentanții autorităților publice din Moldova, la nivel public, transparent, vizibil, analitic pentru toți și alta e când „se întâlnesc și transmit pungile cu bani pentru anumite partide în formate foarte nevizibile”, despre care ulterior se află prin pură întâmplare. „Când trec mașinile încărcate de bani peste vamă, asta e influența periculoasă”, declară Mark Mazureanu.

Dezbaterea publică „Alegerile anticipate – 2021: Ce s-a întâmplat, ce se poate întâmpla, pe plan extern?”, este ediția a 198-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.