 |
|
| Dionis Cenușa, Columnist principal | |
Aproximativ un an în urmă, în martie 2020, Georgia, Moldova și Ucraina, s-au confruntat cu o criză necunoscută, care deși nu a anulat regimul fără vize cu UE i-a redus relevanța, pentru o perioadă nedeterminată. Pe de o parte, din motive economice evidente, mulți emigranți și-au pierdut locurile de muncă, fiind nevoiți să revină acasă, unde încă așteaptă relansarea economiei europene. Iar, pe de altă parte, insecuritatea epidemiologică în destinațiile turistice europene au descurajat deplasările pentru scopuri neesențiale. Inițial, au fost sigilate frontierele externe, iar ulterior a fost introduse obligațiile de carantină la intrarea în țară și testarea preventivă și repetată.
Pe lângă normalizarea uzului de certificate ce stabilesc absența infecției COVID-19, UE discută activ posibilitatea înființării unui nou tip de document electronic, care urmează să restabilească circulația în interiorul UE deja în vara lui 2021. Acesta este denumit “certificatul digital verde”, adică un fel de “pașaport verde” pentru călătoriile în și spre UE. Deocamdată, acest tip de document este preconizat strict pentru cetățenii europeni sau persoanele cu reședință în UE. Oficialii europeni nu intenționează să utilizeze “pașaportul verde” drept precondiție pentru a putea călători sau intra în UE. Precauția dată rezidă în raționamente legaliste privind nediscriminarea populației europene nevaccinate și în cele pragmatice - facilitarea revenirii turiștilor internaționali. Din aceleași considerente, inclusiv unul geopolitic, regimul fără vize cu UE de care beneficiază Georgia, Moldova și Ucraina necesită o compatibilizare cu principiile de funcționare a viitorului “pașaport verde”, îndată ce acestea sunt definitivate.
De la “redeschide” frontierele interne ale UE până la “pașaportul verde”
Pandemia a influențat substanțial posibilitățile tehnice de călătorie în UE. Situația epidemiologică a impus reintroducerea necesară a controalelor la frontierele naționale în Zona Schengen – pentru a stopa răspândirea infecției. Astfel, a devenit inevitabilă perturbarea circulației cetățenilor europeni, precum și limitarea fluxului de persoane din exterior. Acest lucru s-a făcut în baza deciziilor statelor membre, care au convenit să-și coordoneze acțiunile (Octombrie, 2020), recurgând la ajutorul instituțiilor supranaționale ale UE. Ponderea Bruxelles-ului în guvernarea frontierelor interne și externe ale UE a fost minimizată, dar nicidecum nu suspendată. Din contra, guvernele statelor europene au solicitat instituțiilor UE să dezvolte mecanisme pentru a ameliora și uniformiza principiile de circulație intra-europeană – diminuarea călătoriilor neesențiale (turism), testarea repetată etc. Doar prin coordonarea pașilor poate fi depășită fragmentarea răspunsului împotriva pandemiei, iar rolul centralizator al Bruxelles-ul este crucial.
Unul din principalele instrumente europene ce facilitează relansarea circulației interne este “redeschide” UE. Platforma dată oferă informație reciprocă despre regulile epidemiologice aflate în vigoare în fiecare țară UE-Schengen în parte. Respectarea regulilor este obligatorie pentru a traversa în siguranță frontierele terestre sau aeriene. Din cauza fluctuațiilor de contagiere la nivel european, regulile sunt supuse unor schimbări și actualizări continue. Platforma dată pune la dispoziția publicului european două seturi de date. Primul set cuprinde informația despre starea epidemiologică în țările din UE și Zona Schengen, urmând cu strictețe constatările Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). A doua categorie de date se referă la măsurile la care recurg statele UE-Schengen pentru a contracara răspândirea infecției. Instrumentul “redeschide UE” nu include țările care beneficiază de regimul fără vize - Georgia, Moldova sau Ucraina sau țările din Balcanii de Vest. Acestea însă pot beneficia de informația disponibilă pe platformă în una din cele 24 limbi oficiale ale UE, inclusiv limba engleză, pentru a putea pregăti o călătorie conformă în UE.
Alt instrument util care este în proces de elaborare este „pașaportul verde”. Cel din urmă este inspirat din procesul de vaccinare anti-COVID-19, fără de care depășirea crizei pandemice este imposibilă. UE și-a propus drept scop să restabilească fluxurile de persoane între statele UE-Schengen prin intermediul unui act electronic inedit. Acesta va include informația despre statutul persoanelor în raport cu virusul COVID-19: vaccinat, certificat cu test anti-COVID-19 negativ sau certificat despre vindecare (prezența anticorpilor). Până pe data de 15 aprilie 2021, în cele 14 săptămâni de vaccinare, în UE au fost vaccinați cu o singură doză circa 20,4% din populația adultă (18+), iar 7,8% a finalizat procesul complet de imunizare. Cu cât mai mult avansează vaccinarea, cu atât mai devreme va trebui să fie lansat „pașaportul verde”, planificat pentru luna iunie 2021 când rata de vaccinare ar putea ajunge la circa 40-50% din populația UE.
Într-o comunicare cu Parlamentul European, Comisarul European pentru Justiție Didier Reynders a clarificat că viitorul document electronic nu este un “pașaport al vaccinului”, iar datele colectate vor ține strict de COVID-19 și vor servi temporar la traversarea frontierelor UE. Documentul dispune de un sprijin larg în rândul statelor membre, dar și la nivelul instituțiilor europene, cu condiția că este exclusă orice formă de discriminare, inclusiv în privința tipului de vaccin administrat. Tot Comisarul Reynders a specificat că emiterea documentului trebuie să fie asigurată chiar și în cazul vaccinurilor, care deocamdată nu au aprobarea Agenției Europene pentru Medicamente (EMC). Această remarcă se referă la țări precum Ungaria (populație de 9,6 milioane de persoane), care este unica în UE unde, pe lângă vaccinurile recunoscute în Occident se inoculează atât vaccinul rusesc, cât și cel chinezesc. Spania se numără printre primele state UE, care a anunțat că se pregătește pentru introducerea „pașaportului verde” , care va permite cetățenilor europeni aflați în posesia documentului electronic să intre în țară fără a fi supus testării sau carantinei, deja în vara lui 2021. Pentru început, statele UE trebuie să numească autoritățile competente pentru emiterea și verificarea “pașaportului verde”, iar de Bruxelles depinde crearea infrastructurii digitale care să permită autentificarea documentului la scară europeană.
Extinderea “pașaportului verde” asupra Georgiei, Moldovei și Ucrainei
Valabilitarea “pașaportului verde” european pentru țările beneficiare ale regimului fără vize nu este discutată în public. Autoritățile naționale ale Georgiei, Moldovei și Ucrainei, informează regulat despre condițiile de călătorie în statele UE-Schengen în funcție de nivelul de contagiere. Platforma „redeschide UE” servește ca o sursă completă de informații pentru diplomațiile est-europene, care deocamdată nu au solicitat să fie incluse în sistemul european.
Deplasarea în UE este posibilă cu folosirea certificatelor cu teste negative și carantina. Deocamdată, oficialii europeni au nuanțat trei aspecte cu încărcătură optimistă pentru cetățenii din țările terțe, fără a sugera vreun tratament preferențial pentru țările cu regim liberalizat de vize:
Primo, documentul electronic va putea fi solicitat de la statele UE spre care se călătorește. În acest sens, vor fi necesare informațiile despre statutul epidemiologic – vaccinat, test negativ sau vindecare. Statele UE, nu Bruxelles-ul, vor decide dacă să elibereze sau nu „pașaportul verde”. Segundo, documentele electronice ale țărilor terțe vor putea fi recunoscute în UE, dacă se urmează modelul european. Reieșind din particularitățile tehnice ale “pașaportului verde”, precum atribuirea unui cod (QR) și a unei semnături electronice eliberate de instituția emitentă din țările UE, implică capacități tehnice în țările terțe și o colaborare strânsă cu UE și statele membre. Tertio, vaccinul favorizat va fi cel autorizat la nivel european. Totodată, statele membre vor putea decide individual, dacă să accepte celelalte vaccinuri, cum ar fi Sputnik V (Rusia) sau CoronaVac (China). În prezent, acestea nu sunt aprobate de OMS și nici de EMC, dar, ipotetic, statele UE ar putea să le accepte în vederea atragerii turiștilor ruși sau chinezi și relansării zborurile bilaterale. Prin urmare, folosirea vaccinului rusesc sau chinezesc în Parteneriatul Estic, alături de cele occidentale, nu va trebui să constituie un impediment pentru a putea intra, eventual, în posesia „pașaportului verde”.
Aspectele menționate mai sus semnalează asupra unor perspective pozitive pentru reluarea călătoriilor fără vize din Georgia, Moldova și Ucraina spre UE. În virtutea relațiilor lor speciale cu UE, acestea au la dispoziție canalele politice necesare pentru a iniția discuții urgente pe marginea conectării la sistemul “certificatului digital verde” european, aflat în proces de constituire. Cele trei țări primesc vaccinuri aprobate în UE prin intermediul COVAX, finanțat masiv cu asistență europeană. Mai mult decât atât, UE poate folosi oportunitatea de a extinde „pașaportul verde” asupra aliaților geopolitici estici pentru a stimula suplimentar vaccinarea în rândul populației sceptice non-europene din vecinătatea imediată. În rezultat, UE poate îmbunătăți securitatea sanitară la frontierele estice, asigurând o ajustare liniștită a regimului liberalizat de vize cu Georgia, Moldova și Ucraina la perioada post-vaccinare.
În loc de concluzii...
După circa cinci ani de circulație simplificată în Europa, în scopuri de călătorie, afaceri sau pentru reîntregirea temporară a familiei, cetățenii Georgiei, Moldovei și Ucrainei au trebuit să accepte o serie de rigori adiționale. Chiar dacă regimul fără vize a rămas intact, acesta a început să îmbine regulile epidemiologice naționale, adoptate de cele 26 de țări EU-Schengen.
Utilizarea crescândă a testelor anti-COVID-19, urmată de inițierea procesului de vaccinare la finele lui 2020, au redresat, deocamdată doar parțial, atitudinea față de călătorie. Restabilirea graduală a utilității regimului fără vize pentru vecinii est-europeni poate avea loc prin integrarea lor în sistemul “certificatului digital verde”. Un asemenea gest s-ar înscrie perfect în pașii de solidaritate anti-COVID-19 a UE față de aceste țări. Exact după modul în care “pașaportul verde” este preconizat pentru țările non-UE, precum Islanda, Norvegia sau Elveția, acesta poate fi extins spre milioane de cetățeni ai Georgiei, Moldovei și Ucrainei, care începând cu 2014-2016 călătoresc în UE.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.