AIE nu a fost niciodată la un pas de destrămare, Vlad Filat

[Interviu Info-Prim Neo cu prim-ministrul Republicii Moldova Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal-Democrat, din ciclul „2011: cum a fost şi cum n-a fost”] [ - Credeţi că există domenii de activitate în această ţară despre care puteţi spune că nu ţin de competenţa premierului?] - Eu aş vrea să pot spune acest lucru, însă responsabilitatea premierului este pe toate domeniile de activitate. De aceea eu îmi asum această responsabilitate. [ - De câte ori în 2011 v-a trecut prin gând ideea să demisionaţi, dacă v-a trecut?] - Este omeneşte, pentru fiecare dintre noi, în anumite momente, să ai anumite gânduri de acest fel şi, fiind om, le-am avut şi eu. Însă, nu am avut porniri, la modul serios, ca să-mi depun demisia. Chiar dacă omeneşte mi-a fost greu, complicat, angajamentele pe care mi le-am asumat şi responsabilitatea care îmi revine este mult prea mare şi prevalează asupra stărilor mele omeneşti. De aceea, în funcţia respectivă şi nu doar în funcţia respectivă, atunci când vii, trebuie să-ţi asumi acest comportament şi acest mod decizional. [ - Care momente anume ale lui 2011 au fost cele mai grele, complicate?] - Anul 2011 a fost atât de complicat şi au fost atâtea momente în care se părea că nu se mai poate. Au fost suficiente şi oamenii le cunosc. Şi aici este regretul cel mai mare pe care îl am faţă de anul 2011: că nu am reuşit să oferim oamenilor o atmosferă pozitivă. Din păcate, din discuţiile inerente care trebuiau să fie, tonalităţile au fost, poate, mai ridicate şi au contribuit la menţinerea unei atmosfere foarte încărcate negativ în societate. Ceea ce a permis unor forţe politice să păstreze limbajul şi acţiunile îndreptate spre a menţine societatea divizată. [ - Ce notă îşi pune prim-ministrul pentru activitatea sa şi a Guvernului din acest an?] - Eu nu sunt în situaţia în care să-mi pun note, sunt oameni care au dreptul şi este firesc să pună note activităţii mele în calitate de prim-ministru şi guvernării per ansamblu. Şi aceste note sunt puse atunci când ajungi în faţa oamenilor pentru a-ţi prezenta raportul de activitate şi pentru a solicita sprijinul pentru viitor. Şi acest moment vine atunci când sunt alegerile. [ - Care sunt 2 cele mai mari realizări şi eşecuri pe care le-a înregistrat Guvernul în acest an?] - Cea mai mare realizare este că noi am reuşit, în cadrul unei instabilităţi politice, care a măcinat ţara noastră, să menţinem parcursul nostru european. În acest proces am avansat, dar am avansat calitativ. A doua realizare ţine de faptul că am reuşit să facem faţă situaţiei economice, realizând creştere economică şi realizând întru totul parametrii macroeconomici. Ca rezultat, avem ţara cu plăţile făcute la timp, cu buget realist, echilibrat pentru 2012 şi un proces de integrarea europeană care vine să fie în strictă conformitate cu planul pe care ni l-am propus şi cu angajamentele pe care le avem în faţa oamenilor, dar şi în faţa partenerilor europeni. Vizavi de dezvoltarea economică, vreau să spun că nu este uşor, în condiţiile unei crize profunde în lume, să realizezi creşterea economică doi ani consecutiv. În 2010 am avut o creştere de 6,9%, pentru 2011 aşteptăm datele finale, dar va fi o creştere nu mai mică decât în 2010, şi aceasta este o realizare. Eşecul, care nu este doar al Guvernului, ci al guvernării în întregime, ţine de nealegerea preşedintelui şi această incertitudine se menţine şi pentru începutul anului 2012. Şi dacă ar fi să mai vorbim despre o nereuşită, probabil că este lipsa rezultatelor în domeniul care vizează reforma justiţiei. Este domeniul cel mai complicat, este cea mai mare provocare la capitolul reforme. Când vorbesc de justiţie, am în vedere toate instituţiile din domeniu, Procuratura Generală, Ministerul de Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, instanţele de judecată, justiţia cum se înfăptuieşte în ţară, deci, tot acest complex de acţiuni care vizează reforma justiţiei. [ - Republica Moldova a reuşit în acest an să beneficieze de toate şansele pe care le-a avut, atât pe plan intern, cât şi extern?] - În plan extern noi nu avem restanţe. Obiectivele pe care ni le-am propus pentru anul 2011, le-am atins. Pe plan intern desigur că nu am folosit toate oportunităţile. Într-un şir de domenii avem restanţe regretabile. M-am referit deja la justiţie, pe dimensiunea demonopolizărilor în domeniul economic avem restanţe. Am pornit anumite procese care au fost stopate şi motivele sunt unele subiective. În alte cazuri stoparea ţine de motive obiective, dar aici mă opresc. [ - Ce credeţi că s-a întâmplat pe segmentul controlului asupra preţurilor la medicamente pe care l-aţi iniţiat? Care sunt rezultatele controlului demonopolizării comerţului cu carne, peşte şi altele?] - La ora actuală putem spune că importul şi comerţul cu carne şi peşte sunt demonopolizate. Ceea ce ţine de medicamente, acţiunile au dat în primă instanţă rezultatele pe care ni le-am propus, cel puţin am făcut ordine la capitolul preţuri. Dincolo de faptul că a fost instituit acest Catalog al Preţurilor, avem o mai bună reglementare vizavi de modul în care va trebui să activeze instituţiile din domeniul farmaceutic. Şi în acest caz, categoric, putem spune la ora actuală că nu avem monopol. Dar mai este de lucru. Paşii următor ţin de activitatea instituţiilor din domeniu deja, ca acea bază normativă ajustată să fie îndeplinită, începând de la declararea preţurilor la medicamente şi, ulterior, la modul în care se face acest comerţ cu medicamentele. Un rol aparte îi va reveni Agenţiei Medicamentului în perioada următoare. Pentru perioada incipientă au fost preluate anumite atribuţii de către ministerul de profil, acum urmează să fie transmise înapoi către această instituţie unde vom face şi schimbări la nivel de administrare. Urmează să fie numit un nou conducător la această instituţie. Este o persoană care nu este implicată în domeniu, vine din afară, având calităţile manageriale necesare. Şi aceste acţiuni în final urmează să ducă la clarificarea situaţiei şi la atingerea acelui obiectiv. Dar când vorbesc de medicamente, vorbesc ca şi exemplu, pentru că aceleaşi lucruri trebuie să le facem şi în alte domenii. [ - Guvernul a fost ţinta diferitor acţiuni de protest pe parcursul anului 2011. Cum apreciaţi aceste acţiuni ca fenomen şi ca motiv social?] - Statul nostru este unul democratic. Într-o democraţie oamenii au drepturi, au libertăţi inclusiv dreptul la protest. Au fost într-adevăr mai multe acţiuni de protest, unele care au avut caracter clar cu conotaţie socială sau cu problema obiectivă, chiar dacă majoritatea acestor proteste nu vizau ca şi motiv instituţiile guvernamentale, foarte mulţi veneau în faţa Guvernului fiindcă avea probleme la Procuratură sau cu justiţia. Eu nu văd nimic rău în aceste proteste. Dacă alte acţiuni nu sensibilizează instituţiile statului, acţiunea de protest este una care îşi are dreptul la viaţă şi care îşi are forţa sa. Totodată, au fost foarte multe acţiuni care au avut caracter, mascându-se cu revendică sociale, au avut caracter pronunţat politic. Şi din păcate cei care le organizau mai puţin se gândeau la oamenii care îi scoteau în stradă, dar se gândeau la interesele proprii. Eu sigur că nu sunt mulţumit cu pensiile care sunt plătite oamenilor, salariile care sunt plătite oamenilor şi cred că eu sunt cel mai interesat şi cel mai doritor ca şi pensiile şi salariile, şi în rest toate plăţile să fie mai mari, făcute la timp etc. Dar noi trăim într-o realitate, este una să ieşi în stradă şi să soliciţi, dar este mult mai complicat să fii în partea aceasta şi să ai responsabilitatea guvernării şi să poţi oferi, iar perioada respectivă de timp ne obligă să fim foarte prudenţi şi foarte responsabili la capitolul angajamente şi cheltuieli. [ - De multe ori Guvernul este învinuit de faptul că acţionează aşa cum acţionează că să răspundă aşteptărilor partenerilor externi, uneori în detrimentul intereselor cetăţenilor ţării...] - Pentru că este foarte simplu să manipulezi cu asemenea afirmaţii. Eu vreau să vă spun că partenerii noştri de dezvoltare au acelaşi interes pe care îl avem noi şi pe care îl au cetăţenii Republicii Moldova. Şi anume: să avem o economie funcţională şi să avem instituţii funcţionale în ţara noastră care se bazează în activitatea lor pe legi. S-a încercat foarte mult timp să fie inventate o democraţie „moldovenească”, anumite principii de funcţionare a economiei moldoveneşti, dar care nu merg. Suntem integraţi în procesele globale. Suntem în situaţia în care să preluăm experienţe, modele de activităţi şi de reglementări pe domenii şi să le implementăm în Republica Moldova că să ne mişcăm repede. De aceea toate solicitările din partea partenerilor noştri de dezvoltare vin a ne face să fim euroconformi şi pentru ca să ne apropiem pas cu pas de Uniunea Europeană. Şi cei care vin cu asemenea critici trebuie să conştientizeze, într-un final, că nu UE aderă la Republica Moldova, dar Republica Moldova îşi are ca obiectiv prioritar aderarea la Uniunea Europeană. [ - Se afirmă că Guvernul contractează credite mai mult pentru consum şi cheltuieli curente şi mai puţin pentru investiţii, spre deosebire de Primăria municipiului Chişinău care face altfel, de exemplu...] - Dacă nu ar fi fost contractate acele credite din partea partenerilor de dezvoltare, Primăria municipiului Chişinău nu ajungea niciodată să acceseze credite investiţionale. Iar aceste credite investiţionale care vizează unităţi de transport, oricum, merg în consum, nu sunt generatoare de profit. Însă dacă este să privim la volumul proiectelor care au fost iniţiate şi sunt în fază de implementare de către Guvern în domeniile investiţionale, atunci ar exista şi răspuns direct la acest insinuări. Cu toate că eu mi-aş fi dori să avem un parteneriat sau o colaborare mult mai liniştită cu cei din administraţia locală, dar nu vreau să generalizez - cu unii din ei. [ - Care este finalitatea consultărilor cu societatea civilă - exerciţiu pe care l-aţi făcut în această vară?] - Aceste consultări au jucat un rol foarte important în ceea ce am întreprins eu după aceste consultări, cel puţin m-au ajutat să-mi clarific înţelegerea asupra aceea ce se întâmplă într-un domeniu sau altul. Sunt sigur că acest lucru a fost necesar, că acel mesaj care l-am adresat a fost unul necesar pentru ca procesele să aibă sens în Republica Moldova. O parte din ceea ce am vorbit atunci, au fost implementate, o parte rămâne în agendă. De exemplu, eu nu renunţ la solicitările care le-am făcut vizavi de depolitizarea instituţiilor de drept din Republica Moldova, vizavi de faptul că trebuie să stabilim foarte clar priorităţile care vizează cetăţeanul, dar nu un partid politic sau altul sau o alianţă de guvernare. [ - Remanierile pe care le-aţi făcut în Guvern şi în conducerea unor instituţii publice au adus rezultatele scontate?] - Când am prezentat Guvernul, au fost înlocuiţi doi miniştri. Într-un caz a fost îndreptăţită această schimbare, în alt caz nu. Dar aceasta este, nu poţi să fii sigur niciodată, de aceea periodic se fac evaluări şi dacă lucrurile nu merg în direcţia sau în modul în care ne-am propus, se fac schimbări. Nu poţi să rămâi ostatic faţă de o persoană ca în rezultat domeniul să fie administrat prost. Eu nu văd nicio dramă atunci când un funcţionar sau altul este înlocuit. Nu aş dori să intru în nominalizările respective, nu cred că este cazul. Ceea este important este că această situaţie este conştientizată şi vom acţiona în consecinţă în perioada imediat următoare. [ - În 2011 s-au produs mai multe crime de rezonanţă. O parte din ele nu au fost descoperite şi aceasta produce tensiuni în societate. De ce se întâmplă aşa?] - Nu doar în 2011, nu doar în 2010 şi 2009 şi nu doar în Republica Moldova. Din păcate, şi în societatea noastră sunt criminali şi sunt aceste crime regretabile care durează în anchetă. Sunt implicate instituţiile statului, începând de la Procuratura Generală. Eu sunt sigur că în timp vom avea rezultate. Ceea ce ţine de „cazul Ţurcanu” şi cel de la Durleşti există dosare care sunt în administrare şi urmează să avem rezultate. Aceasta nu ţine de activitatea Guvernului, ci de activitatea organelor de anchetă şi intervenţiile aici nu-şi au rostul. Solicitările respective au fost transmise, eu sper că în timpul apropiat se vor descoperi aceste crime. Însă problema nu este doar în descoperirea crimelor, ci în faptul că trebuie su toţii să conştientizăm, indiferent unde muncim, că avem un rol în a educa societatea noastră, pentru că un infractor nu devine peste noapte. Trebuie să contribuim cu toţii, inclusiv la crearea unei atmosfere adecvate în societate. Pe fundalul acesta negativ şi foarte plin de nervi desigur că avem asemenea manifestări. [ - Care este calitatea AIE 2 după un an de guvernare? Credeţi că alianţa mai este „beton”?] - Eu judec lucrurile după rezultate, nu după polemicile şi discuţiile care au existat în acest an de zile. Regret că nu am reuşit împreună să avem o atmosferă mai clamă, mai prietenească, însă în mare, ceea ce ne-am propus, am realizat. Guvernul a fost funcţional, Parlamentul a adoptat legile care le-am propus împreună să fie adoptate şi alianţa, până la urmă, şi-a demonstrat funcţionalitatea, conform rezultatelor, nu aparenţelor sau anumitor divergenţe. Desigur că este loc pentru mai bine şi eu sper că în anul viitor vom avea o comunicare mai bună şi un proces de luare a deciziilor mult mai eficient. [ - Alianţa a fost de mai multe ori la un pas de destrămare. De ce credeţi că s-a întâmplat aşa şi ce, totuşi, a ţinut partidele AIE împreună?] - Eu nu cred că Alianţa a fost în vreun moment la un pas de destrămare. Au fost momente foarte tensionate, este adevărat, noi nu am fost mari prieteni până la crearea alianţei 1 şi 2, există foarte multe puncte de vedere divergente pe domenii importante, însă faptul că trei partide constituante ale alianţei au obiectiv comun crearea unei societăţi bazată pe o guvernare democratică, integrarea europeană, reforme etc, a fost mult mai puternice, decât acele divergenţe şi supărări care au fost pe parcursul timpului. Aici trebuie să ţinem cont şi de responsabilitatea faţă de alegătorii care au votat partidele din alianţă. [ - În ce măsură relaţiile din AIE şi din ţară în ansamblu au fost reglementate de regulile scrise şi cele nescrise ale Acordului AIE?] - În mare parte Acordul este îndeplinit, noi nu avem probleme la acest capitol. Singurul lucru ţine de alegerea preşedintelui Republicii Moldova care nu depinde doar de partidele din alianţă, pentru că ne lipsesc cele două voturi. PLDM a avut mai multe propuneri şi viziuni pe care le-a făcut publice, a trecut timpul şi vedem că ele au fost raţionale. Cel puţin, dacă erau auzite ar fi fost bine. Până la urmă, am acceptat şi am respectat toate doleanţele şi solicitările partenerilor de alianţă. Din păcate, însă, nu s-a reuşit. Dar Acordul, în afară de acest punct care vizează alegerea preşedintelui a fost respectat. [ - Dacă s-ar putea întoarce timpul înapoi, credeţi că Acordul AIE ar rămâne acelaşi?] - Dacă s-ar întoarce timpul înapoi, eu nu aş fi acceptat negocierea forţată. Un Acord care vizează patru ani de guvernare trebuie să fie negociat într-o atmosferă calmă, într-o atmosferă în care să evaluezi în perspectivă acţiunile şi prevederile acestui Acord. Sigur că trebuia să echilibrăm anumite situaţii şi anumite domenii pentru ca ele să reprezinte şi votul cetăţenesc, nu doar solicitările unui partid sau altuia. Experienţa democraţiilor avansate arată că lucrurile stau foarte clar: ai puterea de guvernare exact atât cât îţi dă alegătorul, nici mai mult, nici mai puţin. La noi, din păcate, însă se mai menţine această abordare „că am un rezultat mai mic, dar fără mine nu se poate”, şi atunci pune condiţii, iar acest lucru nu este corect, pentru că dezechilibrează actul de guvernare. [ - De ce nu a fost ales preşedintele ţării?] - Pentru că nu au fost voturile necesare pentru ca preşedintele să fie ales. Noi am spus că până în momentul în care nu avem garanţia votului este absolut iraţional să ne hazardăm în lansarea procedurii alegerii preşedintelui. În realitate, am ajuns la stabilirea datei de 18 noiembrie când nici măcar un candidat nu a existat. Ulterior, în data de 16 decembrie, iarăşi fără voturi şi, până la urmă, să ajungem să luăm totul de la început. A trebuit să trecem prin această stare de nervi care a rezultat într-o supărare enormă din partea oamenilor. Trebuia să stabilim priorităţile şi să negociam, mai cu seamă că avem la ora actuală 62 de voturi necomuniste. Negociam atâta timp cât ar fi fost necesar, pentru a identifica formula de alegere. [ - Va fi ales?] - Trebuie să fie ales şi aici ţine de capacitatea politicienilor. Ne vom întruni să vedem ce facem pe data de 15 ianuarie. Aceasta presupune că trebuie să discutăm. Dacă domnul Lupu nu candidează, domnul Dodon spune că ar vota un candidat din afara alianţei şi avem aceste 62 de voturi, înseamnă că avem posibilitate. Noi suntem pregătiţi să realizăm compromisul necesar pentru ca preşedintele să fie ales. [ - În cazul eventualelor alegeri anticipate, pe ce rezultate mizaţi?] - Noi avem capacitatea de mobilizare rapidă să facem faţă oricăror provocări, inclusiv electorale. Însă rezultatul nu vreau să-l prognozez, el va fi exact pe măsura respectării angajamentelor pe care le-am făcut şi pe măsura muncii pe care o depunem şi care va fi depusă în campanie. Însă nu este important rezultatul unui singur partid. Evident este că în Moldova pentru viitor nu vor mai fi situaţii în care să guverneze un singur partid. Moldova este sortită, şi este un lucru foarte bun pentru noi, să fie guvernată de coaliţii. De aceea este important ca în urma, Doamne fereşte, dar dacă este să avem un scrutin parlamentar anticipat, în rezultatul acestui scrutin să avem o structură a Parlamentului suficientă pentru o coaliţie funcţională şi pentru a oferi continuitate proceselor în Republica Moldova. Pentru că această perspectivă europeană care este una foarte clară şi poate fi realizată până la sfârşit. Noi chiar suntem datori să nu mai permitem oscilaţii în dezvoltarea ţării noastre. [ - Spuneţi că pentru Republica Moldova nu mai este posibilă o altă formă de guvernare decât cea de coaliţie?] - Guvernările în coaliţie sunt complicate pentru cei care guvernează, însă pentru ţară şi societate este cea mai bună formă. Pentru că o putere este funcţională şi eficientă atunci când ea este controlată. Puterea executivă are control parlamentar, este societatea civilă, este presa şi este justiţia care califică legalitatea acţiunilor. Însă atunci când ai un control puternic în actul de guvernare, când sunt mai multe partide, când nu predomină un punct de vedere, calitatea guvernării se îmbunătăţeşte. Se crează şi dificultăţi, dar aceasta vizează politicienii, nu şi societatea. Bătăliile politice de aceea sunt în Parlament, în Guvern, pentru ca ele să nu treacă în societate. Atunci când vedem în Parlament discuţii mai aprinse, nu înseamnă obligatoriu că este rău. [ - Care a fost prestaţia Partidului Comuniştilor în calitate formaţiune de opoziţie parlamentară? Cum apreciaţi cererea de demisie cerută de către PCRM şi Congresul Civic Naţional?] - Partidul Comuniştilor este un partid de opoziţie şi rolul opoziţiei este să facă opoziţie guvernării. Să scoată în evidenţă partea negativă şi, atunci când opoziţia este sănătoasă, aceasta ajută actul guvernării. Opoziţia este un instrument puternic de control asupra puterii de stat. Însă, din păcate, opoziţia din Republica Moldova este o opoziţie distructivă, nu pentru că solicită demisia Guvernului, nu pentru că aduce critici deciziilor Guvernului, dar pentru că scindează societatea. Ea continuă să meargă pe o formulă de manipulare crasă a opiniei publice urmărind dezbinarea, pe criterii etnice, pe probleme sensibile şi aşa mai departe, ceea ce este foarte grav. Moldova are nevoie ca niciodată de unitate. Este foarte grav când se încearcă să se menţină oamenii pe baricade. Eu sincer regret acest lucru. Concurenţa politică nu trebuie să se transforme în bătaie, în plin sens al cuvântului, şi în distugere. [ - La ce se poate aştepta clasa politică din Republica Moldova în 2012?] - Clasa politică trebuie în 2012 să-şi facă datoria. Să aibă raţiunea suficientă pentru ca ceea ce a promis oamenilor să realizeze. [ - La ce se poate aştepta populaţia Republicii Moldova în 2012?] - Pentru cetăţenii Republicii Moldova 2012 va fi un an în care vor resiţi primele rezultate în viaţa lor vizavi de reformele iniţiative, proiectele investiţionale. Anul 2012 deja vine ca anul care arată rezultatul şi demonstrează necesitatea acţiunilor care le-am întreprins în 2010-2011. Şi eu cred că acest lucru va ajuta societatea per ansamblu pentru o mai bună consolidare. Şi eu sper că în 2012 vom avea un salt important în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Pregătirea pentru acest salt a fost făcută, s-a muncit enorm de mult, pentru ca să realizăm această pregătire. Sper că vom avea această realizare. [Irina Ţurcanu, Info-Prim Neo]