Agenda Naţională de Business - o platformă comună întru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Comentariu economic Info-Prim Neo

Agenda Naţională de Business 2009, a cărui lansare a fost anunţată pentru săptămâna curentă, se doreşte a fi o platformă comună a businessului privat de natură să ducă la îmbunătăţirea mediului de afaceri. R. Moldova trebuie să modifice legislaţia şi să implementeze o serie de reforme care să susţină o dezvoltare mai eficientă a antreprenoriatului. După ce, în ultimii doi ani, a fost revizuită legislaţia în domeniul reglementării businessului şi realizată aşa-zisa lege „Ghilotina”, introdusă cota „0” pe venitul nedistribuit al persoanelor juridice, afacerile au evoluat cu o viteză mai mare. Aceste performanţe şi schimbări de politici au plecat însă de la o situaţie deprimantă pentru sectorul privat, astfel încât, în aceşti ani, motorul lor a fost, într-o mare măsură, recuperarea unor restanţe şi corectarea unor greşeli. R. Moldova, care este plasată de instituţiile internaţionale mult mai jos de jumătatea clasamentelor privind mediul de afaceri, are nevoie de o schimbare la fel de dramatică şi pe alte segmente, pentru a asigura condiţii mai bune de dezvoltare a sectorului privat. Care sunt priorităţile, în opinia oamenilor de afaceri, ce ar trebui să fie puse pe agenda naţională? "Este vorba, în primul rând, de formarea unei baze legislative mature ce ar asigura o funcţionare eficientă a instituţiilor pieţei şi stimula iniţiativa privată”, sunt de părere antreprenorii. Asociaţiile oamenilor de afaceri propun: - implementarea sistemului Analiza de Impact a Reglementărilor; - constituirea funcţiei de ombudsman al mediului de business; - revizuirea serviciilor contra plată prestate de autorităţile publice; - introducerea impozitului unic pentru persoanele fizice; - anularea colectării în avans a TVA la importul de utilaje şi echipamente, transferarea treptată a impozitului de protecţie socială de la angajator spre angajat; - liberalizarea sistemului de salarizare şi a pieţei de asigurare în medicină; excluderea oricăror forme de expropriere a proprietăţii în afara procedurilor judecătoreşti; - dezvoltarea formelor alternative de soluţionare a litigiilor de muncă; - legiferarea practicii de acordare a „pachetelor sociale” de către angajator. Antreprenorii mai optează pentru promovarea „unor politici clare de protecţie a tuturor formelor de proprietate, intelectuală, patrimonială”, precum şi „reducerea barierelor administrative şi imixtiunii statului în economie, precum şi asigurarea unui cadru competitiv”. Acestea sunt doar câteva din propunerile comunităţii de afaceri. „Sunt propunerile întregii comunităţi, reunite într-o platformă comună, ci nu a unei asociaţii sau grup aparte”, afirmă oamenii de afaceri. „Propunem optimizarea impozitelor, nu reducerea lor, cum invocă Guvernul pentru a ne discredita”, declara recent Igor Crapivca, preşedintele Clubului oamenilor de afaceri „Timpul", membru al Confederaţiei naţionale a patronatelor, referindu-se la ideea impozitului unic şi stabilirea unei cote a contribuţiilor de asigurări sociale plătită de angajator în mărime de 22% şi diminuarea acesteia cu două puncte procentuale în următorii cinci ani. Această propunere ce vine de la Confederaţia Naţională a Patronatelor figurează şi pe Agenda Naţională de Business 2009. „Venim cu această soluţie pentru a elimina barierele ce mai există în calea majorării de câteva ori a fondului salarial în economie. În 2-3 ani am putea să-l mărim cu 6-7 miliarde de lei. În consecinţă, salariul ar creşte cu 100%, ci nu cu 20-30%. Ce ar obţine bugetul în cazul acesta? Fondul social şi cel al asigurărilor medicale ar evita criza ce se conturează”, afirmă Crapivca. „Ceea ce încercăm noi să facem poate să fie denumită pe scurt - gestionare a motivaţiei. În prezent avem o demotivare totală a angajaţilor”. Unele din propunerile de modificare a legislaţiei fiscale şi nu numai, ce se conţin în Agenda Naţională de Business 2009, au fost formulate şi în anii precedenţi. Însă ele sau au fost respinse, sau iniţial acceptate, iar ulterior neglijate. Ca, de exemplu, introducerea impozitului unic pe venitul persoanelor fizice. Acum câţiva ani Ministerul Finanţelor era înclinat să accepte cota 12%, dar a renunţat la idee, fără vreo explicaţie oficială. Recent Confederaţia Naţională a Patronatelor deplângea soarta propunerilor sale afirmând că „în pofida argumentărilor adecvate, cu părere de rău, majoritatea propunerilor CNPM au fost respinse". În primăvara anului 2008, când a fost elaborată prima versiune a CTTM, patronatele afirmau că „politica fiscală propusă de Guvern pe următorii trei ani, fără modificări serioase, nu va favoriza dezvoltarea antreprenoriatului legal". Modificările solicitate, în fine, nu au fost operate. Şi acesta nu este unicul exemplu. Un altul ar fi privatizarea terenurilor agricole, asupra cărora insistă deja de mai mulţi ani Asociaţia Investitorilor Străini. Care este garanţia că vocea business-ului va fi acum auzită? Agenda Naţională de Business va fi o acţiune concertată, hotărâtă împreună cu alţii, ci nu una singulară. „Agenda nu este, de fapt, un pachet de revendicări, ci un caiet de probleme pe care le are de rezolvat Guvernul şi lumea de afaceri”, susţine Veaceslav Ioniţă, expert la IDIS „Viitorul”, căruia îi şi aparţine ideea acestui proces ce va dura în timp numit Agenda Naţională de Business, proces care a decurs şi a avut efecte în Ucraina, Polonia, Muntenegru, România.