Administraţiile locale vor trebui să reducă drastic cheltuielile

Criza financiară şi efectele ei negative asupra bugetelor locale au condus la reducerea de către autorităţile publice locale (APL) a cheltuielilor orientate la implementarea unor proiecte investiţionale şi de logistică. Pentru a menţine nivelul actual de finanţare şi a plăti salariile, APL vor fi puse în situaţia de a reduce drastic, în unele cazuri cu peste 50 la sută, cheltuielile pentru servicii, printre care încălzirea şi energia electrică în instituţiile publice din teritorii, precum şi pentru procurarea produselor alimentare pentru copii în grădiniţe şi şcoli. Faptul a fost menţionat într-un studiu privind impactul crizei asupra comunităţilor locale, realizat de Centrul analitic Expert - Grup şi prezentat în cadrul unei mese rotunde, desfăşurată sub egida PNUD –Moldova, notează Info-Prim Neo. Potrivit lui Valeriu Prohniţchi, director executiv Expert - Grup, consecinţele crizei au afectat veniturile obţinute de companiile din teritorii, în special, cele din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi de gospodăriile casnice, persoanele socialmente vulnerabile. Cel mai mai mare impact a fost înregistrat în sfera consumului, fiind un rezultat direct al scăderii cu peste 30 la sută a remitenţelor primite de la membrii familiilor, plecaţi la lucru peste hotare. În studiu se menţionează că 37 mii de persoane din migranţii care lucrează în Rusia şi 8 mii care lucrează în Italia au fost nevoiţi să revină acasă, deoarece şi-au pierdut locurile de muncă. În afară de efectele economice, criza a determinat o majorare cu 86% a numărului de persoane descurajate, ele nu văd o soluţie de a-si îmbunătăţi condiţiile de trai, este în creştere rata şomajului, în special, a şomajului neoficial, precum şi a persoanelor care suferă de depresii psihice şi încearcă să-şi pună capăt zilelor. Studiul conţine o serie de recomandări atât pentru guvern, cît şi pentru APL. Printre acestea - elaborarea unui mecanism mai transparent şi previzibil de redistribuire a veniturilor şi impozitelor între bugetele central şi locale. Autonomia bugetelor locale, în opinia autorilor studiului, ar face posibil ca autorităţile locale să răspundă la creşterea cheltuielilor sau, mai bine zis, să se adapteze mai repede la perioadele de regres brusc a veniturilor, precum este perioada actuală de criză. Se impune necesitatea unui dialog între Ministerul Finanţelor şi APL pentru a conveni asupra unei revizuiri corecte a bugetului pentru anul 2009. Totodată, reprezentanţii APL, precum se menţionează în studiu, ar trebui să fie mai disponibili pentru a începe dialogul cu organizaţiile financiare internaţionale şi donatorii bilaterali şi a obţine finanţări pentru diverse proiecte. În acest context, Kaarina Immmonen, Reprezentant Permanent PNUD-Moldova, a dat asigurări că PNUD, în special, prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitară, va susţine Moldova în asigurarea unui trai mai bun pentru cetăţenii săi. Prin discursul său, Alexandru Tinică, primarul oraşului Şoldăneşti, a ţinut să-i convingă pe participanţii la masa rotundă de faptul că o colaborare eficientă cu PNUD, cu alţi donatori externi, a dat posibilitate locuitorilor urbei să soluţioneze o serie de probleme sociale, inclusiv, dificila problemă a salubrizării, cu care se confruntau de mai mulţi ani. „ Am învăţat multe din colaborarea cu partenerii noştri şi multe lucruri am făcut împreună, astfel că la Şoldăneşti nu prea simţim consecinţele crizei”, a spus Alexandru Tinică.