Într-un interviu recent, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, declara, respingând zvonurile despre o posibilă escaladare a situației din partea de răsărit a Republicii Moldova, că „război nu va fi” și că nu conflictul în sine trebuie „dezghețat”, ci „coexistența pașnică” a celor două maluri ale Nistrului. Potrivit istoricului şi publicistului Gheorghe Cojocaru, este, practic, pentru prima dată când liderii din stânga Nistrului, care ne obișnuiseră cu tot felul de avertizări războinice, fac asemenea declarații tranșante. În opinia sa, administrația de la Tiraspol își dă seama că pacea este mult mai profitabilă pentru economia transnistreană.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN, Gheorghe Cojocaru a declarat că partea transnistreană conștientizează că războiul sau o nouă ciocnire pe malurile Nistrului ar fi o catastrofă. „Administrația de la Tiraspol își dă seama, după cum se vede, că pacea este mult mai avantajoasă și mai profitabilă pentru economia transnistreană, mai ancorată pe piața europeană, decât pe cea din Răsărit”, a notat publicistul.
În opinia sa, menținerea și consolidarea acestui vector vital pentru economia zonei este incompatibilă cu declarațiile milităroase. Și, nu în ultimul rând, potrivit lui, se ține cont, probabil, și de faptul că autoritățile de la Chișinău promovează o politică a pașilor mici de apropiere între cele două maluri, excluzând orice aluzie la o oarecare confruntare cu arma în mână.
„Pacea este, într-adevăr, o premisă și o condiție determinantă pentru a putea merge mai departe spre înlăturarea barierelor care împiedică dialogul liber și reintegrarea zonei din stânga Nistrului în corpul unitar al Republicii Moldova. De la aceasta se pleacă în ultimul timp în cadrul contactelor în formatul consacrat „5+2” al negocierilor în chestiunea transnistreană”, a remarcat istoricul.
Gheorghe Cojocaru a menţionat că interesele mari geopolitice cunosc o dinamică proprie, se pot reconfigura sau modifica în funcție de anumiți factori, unii la vedere, alții în subteran. Potrivit lui, Uniunea Europeană, de altfel, nu-și dorește zone cu un potențial destabilizator la frontierele sale și încurajează cooperarea pașnică între părțile la conflict. Istoricul a mai spus că este demn de reținut faptul că Vadim Krasnoselski, liderul de la Tiraspol, cel care este tentat de modelul Kosovo, așteptând, ca mai devreme sau mai târziu, enclava transnistreană să obțină recunoaștere internațională, urmărește, totodată, ca zona de dincolo de Nistru să devină o punte de colaborare, și nu de confruntare între Est și Vest.