Activitatea CUC este ineficientă, din cauza atitudinii mediatorilor procesului de reglementare a conflictului transnistrean, Ion Leahu, membru CUC
https://www.ipn.md/ro/activitatea-cuc-este-ineficienta-din-cauza-atitudinii-mediatorilor-procesului-de-7965_979833.html
{[Republica Moldova la intersecţie de ani – sondaj Info-Prim Neo]}
„Comisia Unificată de Control (CUC) este singurul organ împuternicit să asigure drepturile omului şi securitatea în zona transnistreană, dar nu reuşeşte să o facă şi asta, probabil, din cauza că nu există dorinţă din partea garanţilor”, a declarat, pentru Info-Prim Neo, Ion Leahu, membrul CUC din partea Chişinăului.
Potrivit lui, activitatea Comisiei în anul 2009 a fost ineficientă, iar pentru ca acest mecanism să poată rezolva probleme, trebuie să se schimbe atitudinea mediatorilor. „Toate părţile implicate, dar mai ales Federaţia Rusă şi Ucraina trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru respectarea necondiţionată a prevederilor Acordului moldo-rus din 1992”, a spus Leahu.
Cea mai gravă, dintre problemele cu care s-au confruntat membrii CUC în 2009, în opinia lui Leahu, a fost evenimentul de la 30 octombrie, când a fost reţinut, la unul dintre posturile vamale instalate ilegal de partea transnistreană în zona de securitate, pentru mai bine de cinci ore, comandantul forţelor pacificatoare din partea Chişinăului, colonelul Aurel Fondos. „Acest incident a dat peste cap întreaga operaţiune de pacificare. Din momentul în care transnistrenii, care sunt, aşa să zicem, parte nelegală a procesului, îşi permit asemenea acţiuni faţă de un personaj foarte important al operaţiunii de pacificare, operaţiunea nu mai poate fi considerată nici legală, în sensul deplin al acestui cuvânt, nici eficientă”, a declarat el.
„Multe probleme nu au fost soluţionate, ceea ce în consecinţă, a afectat drepturile şi interesele unei mari părţi a populaţiei R. Moldova. Nu au putut fi adoptate mai multe acte ale CUC, printre care, pe primul loc este instrucţiunea privind observatorii militari. Neadoptarea modificărilor şi completărilor la această instrucţiune permite, în continuare, dezmăţul structurilor separatiste în zona de securitate, faţă de populaţia R. Moldova”, a subliniat Leahu. El spune că au fost şi alte documente care nu au fost adoptate, ceea ce nu a permis reglementarea relaţiilor dintre forţele de ordine la Tighina, „unde continuă atacurila la adresa comisariatului de poliţie” şi la Doroţcaia, „unde postul de vameşi introdus ilegal împiedică circulaţia oamenilor”.
„Aceste două puncte sunt foarte vulnerabile, deoarece angajaţii structurilor respective sunt înarmaţi şi tensionarea situaţiei poate duce la consecinţe imprevizibile”, consideră membrul CUC. Totodată, el a sublinat că nu a fost soluţionată nici problema penitenciarelor din Tighina, iar deţinuţii, „cum trăiau în 2003 fără apă, energie electrică, încălzire şi canalizare, aşa trăiesc şi până în prezent”.
La sfârşitul anului trecut, Info-Prim Neo a făcut publice declaraţiile lui Oleg Beliacov, copreşedinte al CUC din partea regiunii transnistrene, în contextul aprecierii activităţii comisiei pe parcursul lui 2009, potrivit căruia „la moment, formatul actual al operaţiunii de menţinere a păcii pe malurile Nistrului este eficient şi nu există niciun motiv pentru a fi schimbat”.
Autorităţile de la Chişinău militează în ultimul timp pentru înlocuirea actualului mecanism de menţinere a păcii prin unul internaţional civil.
Comisia Unificată de Control a fost constituită în anul 1992, în baza acordului semnat de R. Moldova şi Federaţia Rusă, din delegaţiile R. Moldova, regiunii transnistrene şi Rusie1. CUC coordonează activitatea în zona de securitate a forţelor militare de menţinere a păcii care reprezintă cele trei părţi. În activitatea CUC participă, cu statut de observator, specialişti militari din partea Ucrainei şi reprezentanţi ai misiunii OSCE în R. Moldova.
Negocierile politice privind soluţionarea conflictului transnistrean sunt instituţionalizate într-o formulă cunoscută sub denumirea „5+2”, din care fac parte Chişinăul şi Tiraspolul, în calitate de părţi la conflict, Rusia, Ucraina şi OSCE, în calitate de mediatori, precum şi UE şi SUA, în calitate de observatori.