Deputații nu au capacitatea suficientă pentru a realiza un control parlamentar eficient, deoarece nu dispun de toate instrumentele necesare pentru a se informa și organiza activități de investigare alternative, dispunând doar de informațiile pe care le prezintă instituțiile responsabile. Concluziile se conțin într-un studiu elaborat de Asociația „Promo-LEX” în conlucrare cu Secretariatul Parlamentului, transmite IPN.
Studiul mai arată că doar o treime din totalul inițiativelor de formare a comisiilor de anchetă sunt acceptate de Parlament, iar dispozițiile din Regulamentul Parlamentului referitoare la organizarea și funcționarea comisiilor de anchetă nu sunt reglementate în deplină măsură.
Nicolae Panfil, director de program Promo-LEX, a subliniat faptul că aproape jumătate din comisiile de anchetă constituite nu-și îndeplinesc atribuțiile stabilite și nu înaintează spre examinare Parlamentului raportul comisiei. Mai exact, activitatea a tocmai 6 comisii de anchetă nu s-a finalizat cu prezentarea și aprobarea unor rapoarte. Cazurile în care comisiile de anchetă totuși au elaborat rapoarte și le-au înregistrat, însă care nu au fost discutate în plenul legislativului, pot fi catalogate drept „o risipă de resurse administrative”. „Rezultă că activitatea comisiilor a fost doar una de informare, cu o lipsă de randament și impact”, concluzionează Nicolae Panfil.
De asemenea, nu sunt prevăzute mecanisme de monitorizare a implementării recomandărilor comisiilor de anchetă și procedura de raportare a Guvernului și a altor entități vizate. Autorii studiului și-ar dori ca în viitorul Cod de Proceduri Parlamentare să se regăsească prevederi mai concrete la acest capitol.
Autorii studiului mai recomandă introducerea unor reglementări clare privind organizarea și funcționarea comisiilor de anchetă, atribuțiile comisiei, participarea la ședințele comisiei, inclusiv citarea și audierea persoanelor, procedura în fața comisiei de anchetă, precum și forța juridică a raportului comisiei de anchetă. De asemenea, se recomandă precizarea chestiunilor ce pot deveni obiectul investigației comisiei de anchetă, pentru a evita apariția unor confuzii.
O altă recomandare este asigurarea transparenței prin reglementarea clară a cazurilor în care Parlamentul poate refuza constituirea unei comisii de anchetă. Totodată, pentru a nu admite frecventele modificări ale termenelor de desfășurare a anchetelor parlamentare, se propune ca termenul de 190 de zile să fie stabilit de Regulamentul Parlamentului, în interiorul căruia comisia de anchetă să finalizeze ancheta, să întocmească raportul Comisei și să-l prezinte Parlamentului spre examinare.
Corneliu Cirimpei, consultant politic, a remarcat că studiul nu prezintă date despre componența comisiilor, menționând că președintele și secretarul în toate cazurile sunt din partea coaliției majoritare. Totodată, el consideră că Procuratura ar trebui să prezinte mai mare interes pentru rapoartele comisiilor de anchetă, chiar dacă acestea pot conține opinii diferite.
Veronica Roșca, vicepreședinta Comisiei Juridice a Parlamentului, a remarcat că Moldova este la o etapă fundamentală pentru democrația sa. Deputata a declarat că ar vrea ca studiul să fie utilizat pentru elaborarea unui cadrul legislativ care să ducă la responsabilizarea fiecăruia.
