logo

Acţiunile Rusiei sunt un test pentru Moldova, care trebuie să reacţioneze calm, dezbateri


https://www.ipn.md/ro/actiunile-rusiei-sunt-un-test-pentru-moldova-care-trebuie-sa-reactioneze-calm-de-7978_1007758.html

Declaraţiile oficialilor din Rusia şi acţiunile din ultima perioadă la adresa Republicii Moldova sunt un test pentru politicieni şi societatea moldovenească, dar aceştia trebuie să dea dovadă de înţelepciune şi calm, fără să reacţioneze impulsiv. De această părere sunt politicienii, reprezentanţi ai Guvernului şi Parlamentului, care au participat la dezbaterea publică „Post-scriptum: Ce ar trebui să ştie şi să facă societatea moldovenească în cazul declaraţiilor catalogate drept „deranjante”, făcute de către oficiali străini la adresa Republicii Moldova?” organizată de Agenţia de presă IPN. Pe de altă parte, reprezentanţii mass-media şi a experţilor susţin că politicienii trebuie să comunice mai mult cu societatea.

Valeriu Vasilică, directorul Agenţiei IPN, moderatorul dezbaterii, a precizat că la categoria declaraţiilor deranjante o parte din societate le-a trecut pe cele făcute de vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin, care a spus în cadrul ultimei sale vizite la Chişinău că Moldova ar putea pierde unele „vagoane” în drumul său spre UE, că „ar putea îngheţa la iarnă”,  dar şi cele ulterioare ale şefului Serviciului sanitar rusesc, Ghenadi Onişenko.

Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a apreciat că Republica Moldova mai are multe de dezvoltat la capitolul cultură politică. „Rogozin face parte din tagma politicienilor activi şi un politician activ când este în scenă are de jucat un rol. Trebuie să înţelegem că avem de parcurs un test”, a spus Valeriu Lazăr. El a precizat că discuţiile fără presă cu Dmitri Rogozin au avut o altă tonalitate şi a fost o discuţie bună, că ruşii declară că sunt prieteni cu moldovenii, că ei înţeleg calea aleasă de Moldova, dar că trebuie să fie atentă, deoarece nu-i va fi uşor. Ministrul a specificat că i-a mulţumit oficialului rus pentru sfaturi, dar a menţionat că Moldova are experienţă şi poate lua decizii singură.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a subliniat că în funcţia sa a făcut tot posibilul să nu intervină politicul în relaţia economică dintre cele două state. „Ca cetăţean spun că aceste presiuni politice nu ar fi aşa dacă am fi o societate mai unită. Rusia are interesele sale pe care le propagă cum poate, dacă şi societatea noastră ar fi unită, aceste declaraţii ar fi mai temperate. De multe ori am spus la Moscova că noi, politicienii venim şi ne ducem, dar n-ar trebui să permitem să apară vrajba între popoare. Noi reacţionăm la orice observaţii, întreprindem măsuri. Este regretabil că apar astfel de acţiuni”, a spus Vasile Bumacov.

Vicepreşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a remarcat că politicienii moldoveni  observă declaraţiile venite de la partenerii externi. „Nu o singură dată am spus că, odată cu apropierea de Summit-ul de la Vilnius, vor apărea diferite presiuni. Am discutat şi în cadrul coaliţiei de guvernământ , şi la Parlament, şi cu societatea. Trebuie să luăm în considerare contextul şi tot ceea ce se întâmplă la nivel regional şi global. Rusia are interesele sale, va depune eforturi pentru a păstra Moldova în sfera influenţelor sale. Mai multe studii arată că Republica Moldova este la răscrucea intereselor dintre est şi vest, aici sunt şi avantaje, şi dezavantaje. Trebuie să avem o cultură ca să putem noi să creăm astfel de mesaje încât să construim, dar nu să distrugem. Rusia este un partener important. Trebuie să avem mesaje calme, tolerante şi înţelepte”, a spus politicianul.

Preşedintele fracţiunii liberalilor, Ion Hadârcă, nu vede o anumită cultură politică din est, iar Rusia are un comportament similar în raport cu toţi vecinii săi. „Vreau să remarc că nouă nu ne stă prea bine, arătăm crispaţi, depunem eforturi maxime, dar arătăm ca umiliţi. Prietenii noştri lituanieni ne-au preîntâmpinat că se vor îngreuna relaţiile cu cei din est. Este necesară multă luciditate. Este important să se păstreze unitatea clasei politice şi a societăţii. Simt că acum în Republica Moldova se aude scrâşnind roata istoriei, scrâşneşte greu, dar duce acolo unde ne este locul – Uniunea Europeană”, a menţionat parlamentarul.

Directoarea publicaţiei Ziarul de Gardă, Alina Radu, a spus că vine de la o instituţie media care a rezistat la mai multe „embargouri” de la care a tras nişte lecţii. Jurnalista s-a referit la reacţia mai multor tineri pe reţelele de socializare, care s-au unit într-un efort comun să promoveze vinurile moldoveneşti atât pe piaţa locală, cât şi pe cea internaţională. „Ceea ce s-a întâmplat în presă şi pe reţelele de socializare a fost ceva minunat. Resursele mass-media de peste hotare nu scriu despre Moldova în fiecare zi. Acum Rusia ne-a făcut o favoare, ne-a criticat, pe alocuri corect, iar noi am beneficiat de reacţia lăudăroasă a oficialilor internaţionali, care ne-au adresat mesaje de susţinere. E ca un fel de cadou pentru ţară şi coaliţia de guvernare. Aceasta însă nu înseamnă că trebuie să ne victimizăm”, a remarcat Alina Radu.

Expertul proiectului IPN, Igor Boţan, consideră că ceea ce astăzi în Moldova sunt văzute ca deranjuri în realitate e un lucru normal. „În politică e ceva normal – se bate şaua ca să înţeleagă calul. În privinţa culturii politice nu am văzut nimic ieşit din comun. Politicienii au avut o reacţie adecvată. Atitudinea este pozitivă, calmă, am văzut o reacţie internaţională foarte bună pentru Republica Moldova. Astfel de situaţii sunt ca un şoc. Un cunoscut din Rusia mi-a spus că dacă noi nu putem să ne asigurăm propriul consumator, care se otrăveşte la un restaurant şi peste o săptămână se otrăveşte tot acolo şi moare, nu putem să garantăm că ceea ce exportăm e de calitate foarte bună”, a specificat Igor Boţan.

Dezbaterile publice cu tema: „Post-scriptum: Ce ar trebui să ştie şi să facă societatea moldovenească în cazul declaraţiilor catalogate drept „deranjante”, făcute de către oficiali străini la adresa Republicii Moldova?”, este ediţia a XXI-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susţinut de Fundaţia germană „Hanns Seidel”.