logo

Acțiunile care pot fi întreprinse odată cu instituirea stării de urgență


https://www.ipn.md/ro/actiunile-care-pot-fi-intreprinse-odata-cu-instituirea-starii-7967_1072236.html

Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război definește starea de urgență ca fiind „un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării”, transmite IPN.

Starea de urgență poate surveni în caz de iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora. Sau în caz de existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate.

Starea de urgenţă se declară la propunerea preşedintelui Republicii Moldova sau a Guvernului și poate fi instituită pe o perioadă care nu va depăşi 60 de zile. În funcţie de evoluţia situaţiei, preşedintele țării sau Guvernul poate solicita Parlamentului prelungirea sau reducerea duratei stării de urgenţă, precum şi extinderea sau restrângerea ariei de acţiune a acesteia.

Pe durata stării de urgenţă, în funcţie de situaţia concretă, pot fi evacuați provizoriu cetățenii din zonele ce prezintă pericol pentru viaţă. Aceștia fiind obligatoriu asigurați cu locuri de cazare permanentă sau provizorie. De asemenea, poate fi dispusă raţionalizarea consumului de alimente şi de alte produse de strictă necesitate, dar și introdus regimul de carantină.

În modul stabilit de lege, pot fi făcute rechiziţii de bunuri pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor care au impus declararea stării de urgenţă. O rechiziție este un ordin excepțional prin care organele autorității de stat obligă instituțiile publice, agenții economici sau pe cetățeni să cedeze temporar contra plată anumite bunuri mobile sau imobile pentru nevoile armatei sau ale statului.

Pe timpul stării de urgență poate fi modificată procedura de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice sau se interzice demisia lucrătorilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de actele normative pentru această perioadă.

Cetățenii pot fi chemați pentru a presta servicii în interes public în condiţiile legii. Pot fi introduse unele reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaţii.

Printre măsurile care pot fi întreprinse și care au fost deja întreprinse de autorități este: stabilirea unui regim special de lucru pentru agenţi economici şi instituţii publice, dar și instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară.

Planificarea, organizarea şi coordonarea aplicării acestor măsuri revin Comisiei pentru Situaţii Excepţionale.

Un proiect de hotărâre prin care Guvernul propune Parlamentului să declare stare de urgență națională pe termen de 30 de zile a fost aprobat luni, 16 martie, de către executiv. Astăzi, proiectul urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului.

Legea în vigoare  prevede că în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, instituite pe întreg teritoriul ţării, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi a legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale. Prin proiectul aprobat luni, 16 martie, Guvernul a propus excluderea prevederilor în cauză. Totodată, s-a propus acordarea atribuțiilor suplimentare instituţiilor responsabile de gestionarea stării de urgenţă, de asediu şi de război, așa ca acestea să poată întreprinde și institui şi alte măsuri de urgenţă după necesitate.

Persoanele care încalcă regimul stării de urgenţă, de asediu sau de război sunt trase la răspundere civilă, penală sau contravenţională.