La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de câştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrânge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frământă societatea, în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.
----
La Vilnius Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE. Există diferite interpretări, lumea consideră că există Acord de Asociere, Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi Acord privind regimul liberalizat de vize. Este o formă colocvială de a spune, dar juridic există un singur acord – Acordul de Asociere, care include şi crearea zonei de comerţ liber, pe când abolirea regimului de vize pentru moldoveni este un dialog aparte. Tot aparte se discută cu 15 state din UE şi un parteneriat de mobilitate, care va permite cetăţenilor moldoveni să meargă în statele UE cu scopul de a munci.
Procedura de semnare a unui acord este precedată de negocieri. După ce a fost negociat textul, se aplică parafa, iniţialele negociatorilor, pe textul negociat. Parafarea înseamnă finalizarea negocierilor formale. Ulterior se intră în proceduri pentru pregătirea semnării. După ce se parafează acordul, se ajustează traducerile pentru că textul, de 1300 de pagini, se semnează cu UE în 23 de limbi. Următoarea etapă după semnarea Acordului de Asociere este ratificarea acestuia de către Parlamentul Republicii Moldova, pe de o parte, şi Parlamentul European, dar şi parlamentele naţionale, pe de altă parte. În multe acorduri există prevederi care intră în vigoare imediat la semnare. În acordul cu UE este o clauză care prevede că se aplică provizoriu parţial unele clauze care nu vizează statele membre şi ele vor intra în vigoare la semnare.
Viceministrul afacerilor externe şi integrării europene, Iulian Groza, spune că, în ceea ce priveşte regimul de vize cu UE, Moldova are acum un acord de facilitare, ceea ce uşurează obţinerea vizelor. În paralel, are loc un dialog de liberalizare a regimului de vize – Dialogul Republica Moldova-UE privind liberalizarea regimului de vize. În cadrul acestui dialog Moldova a primit un set de condiţii clare, care au fost impuse şi statelor balcanice, state care recent au obţinut regim de vize liberalizat cu UE.
Pentru îndeplinirea condiţionalităţilor, Moldova a avut de îndeplinit un plan de acţiuni, împărţit în 2 faze. Prima s-a referit la adoptarea actelor legislative euroconforme şi a doua – la implementarea acestora. Recent autorităţile au prezentat ultimul raport pentru Comisia Europeană privind faza 2 şi aşteaptă să fie analizat de oficialii europeni, care vor publica raportul său privind implementarea condiţiilor fazei doi. După constatarea finalizării implementării condiţionalităţilor, Comisia Europeană poate veni cu propunerea către statele membre să iniţieze o procedură de instituire a regimului fără de vize pentru cetăţenii moldoveni care deţin paşapoarte biometrice.
În cazul abolirii regimului de vize de către UE pentru Moldova nu putem vorbi despre un acord, spune viceministrul Iulian Groza, deoarece un acord presupune aplicarea unor condiţii de către ambele părţi, or Moldova a abolit unilateral regimul de vize pentru cetăţenii UE, încă în 2007. Respectiv, nu este vorba despre un acord.
După ce Comisia Europeană constată îndeplinirea tuturor condiţionalităţilor, urmează să lanseze o procedură de amendare a unui regulament al UE ce prevede lista ţărilor care au nevoie de viză şi care nu au nevoie. Moldova este acum pe lista ţărilor care au nevoie de vize, iar după îndeplinirea tuturor condiţionalităţilor va deveni eligibilă pentru a fi inclusă pe lista statelor care nu au nevoie. Moldova are nevoie să îndeplinească condiţionalităţi pe mai multe blocuri, iar blocul principal este securitatea actelor şi biometria lor, anume de aceea acum în Moldova se eliberează doar acte biometrice.
Viceministrul de externe spune că aceeaşi practică a existat şi în cazul oferirii regimului liberalizat de vize pentru Muntenegru, Macedonia, Albania şi Serbia. În timp, din cauza că aceste ţări nu au fost pregătite să prevină toate posibilele riscuri, UE a lansat alte proceduri de a asigura respectarea regulilor regimului fără de vize. Regimul liberalizat de vize pe care urmează să-l obţină Moldova vizează doar vizele de scurtă şedere. Moldovenii vor putea călători fără vize pe o perioadă de 90 de zile în jumătate de an, după această perioadă urmează să se întoarcă acasă.
Dacă UE aboleşte regimul de vize pentru cetăţenii din Moldova, nu înseamnă că oferă automat şi dreptul la muncă. Pentru dreptul la muncă există un alt dialog cu UE, numit Parteneriat de mobilitate, care se discută cu 15 state din UE. Se urmăreşte o cooperare mai strânsă în domeniul mobilităţii, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, promovarea migraţiei circulare, pentru a oferi oportunităţi cetăţenilor să muncească peste hotare, dar să aibă obligaţia să revină periodic în ţară, să aibă o legătură mai strânsă cu ţara. Acest parteneriat este necesar deoarece una dintre reticenţe ale unor state membre UE este politica migraţională şi aceste state sunt foarte atente la acest aspect.
Mariana Galben, IPN