Pe 7 noiembrie Fondul Monetar Internațional urmează să anunțe dacă semnează un nou acord cu Republica Moldova. În preajma acestui eveniment Agenția de presă IPN a relaizat un interviu cu vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei.
---
– Domnule ministru, cum apreciaţi situaţia economică a Republicii Moldova şi ce acţiuni întreprinde Guvernul pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri?
– Economia Republicii Moldova în ultimii ani trece printr-o uşoară transformare. Încercăm să introducem un nou model economic, vrem să deviem de la un model bazat pe consum, să trecem la un model bazat pe investiţii. Acesta e un proces de lungă durată, trebuie să reapară încrederea în acţiunile Guvernului, încrederea în ţară, atât a investitorilor locali, cât şi a investitorilor străini pentru a construi acest model. Pentru aceasta ne trebuie atât stabilitate politică, economică, financiară şi bancară, cât şi un şir de acţiuni care ţin de sistemul judecătoresc, unde avem cele mai mari constrângeri pentru mediul de afaceri. De asemenea, trebuie să continuăm lupta cu corupţia. Acesta este pachetul de elemente care ar crea mediul antreprenorial necesar. În paralel, Ministerul Economiei munceşte, de rând cu alţi colegi guvernamentali, la un şir de acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi crearea unor oportunităţi şi elemente atractive comensurabile cu cele care există în regiune.
Ce am făcut noi pentru a scoate din povara administrativă a businessului? S-a introdus acel moratoriu asupra controalelor. S-a votat în Parlament procedura standard de efectuare a controalelor din partea instituţiilor guvernamentale, care prevede planificarea controalelor, notificarea agenţilor economici şi aplicarea sancţiunilor doar dacă există nişte riscuri asupra bugetului de evaziune fiscală. Pentru întreprinderile nou create s-a introdus elementul de suspendare a controalelor pentru trei ani. Chiar dacă acestea se efectuează, să aibă un caracter de recomandare. S-a mers pe reforma de reducere a numărului organelor de control, aşteptăm publicarea legii ca să înceapă implementarea ei. S-a decis crearea Registrului electronic unic al controalelor, unde fiecare agent economic care activează legal să aibă o celulă a sa în acest registru şi să vadă toate controalele planificate şi rezultatele, iar dacă mai multe instituţii au planificate controale la un agent economic, acestea să fie comasate.
Pe de altă parte, s-au făcut acţiuni mari pentru simplificarea procedurilor de administrare vamală şi fiscală prin anularea mai multor decizii luate pe interior de către Serviciul Vamal şi prin reducerea poverii de raportare. Am mers cu o iniţiativă care urmează a fi votată în curând de Parlament şi aplicată din 2017 – să fie un singur raport în loc de cinci din partea agenţilor economici. Mergem cu un şir de instrumente de promovare. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care deţin ponderea covârşitoare în economie, avem programe de instruire, de susţinere a participării la expoziţiile naţionale şi internaţionale, programe de atragere a investiţiilor pentru ei. Constrângerea de bază rămâne accesul la finanţare. Avem un şir de programe de susţinere a ÎMM-urilor în spaţiul rural, programe dedicate tinerilor şi femeilor. Începând de anul viitor va fi implementat un program pentru toate întreprinderile care vor să valorifice prevederile Acordului de Asociere cu UE, finanţare cu o componentă de grant din fondurile europene, oferită prin intermediul BERD. N-am aplicat acest program din anul curent deoarece sistemul bancar din Moldova trece printr-o transformare şi programul a fost amânat până la începutul anului viitor. Instrumentul este disponibil pentru trei ţări din Parteneriatul Estic – Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. E un program de lungă durată. Este vorba despre zeci de milioane de euro alocate sectorului privat pentru proiecte de promovare a exporturilor şi a serviciilor în spaţiul european.
Există şi un şir de alte instrumente de suport pe care le promovăm – dezvoltarea Zonelor Economice Libere, a Parcurilor Industriale, căutarea partenerilor, consolidarea capacităţilor instituţiilor, un şir de strategii şi documente de viziune necesare sectorului privat. Avem un program dedicat agenţilor economici ca să participe la expoziţii, să identifice parteneri, să obţină toată consultanţa necesară pe parcursul implementării unui proiect investiţional. În trimestrul trei şi patru planificăm peste zece misiuni ale oamenilor de afaceri din Moldova la business forumuri, contacte cu autorităţi, cu alţi agenţi economici. În paralele suntem în negocieri cu mai mulţi reprezentanţi ai ţărilor occidentale pentru obţinerea unor finanţări suplimentare pentru Republica Moldova, majoritatea să fie granturi sau credite ieftine.
– Aţi menţionat mai multe acţiuni. Dar ce fel de rezultate deja s-au înregistrat?
– Moratoriul a expirat la finele lunii septembrie, iar Ministerul Economiei a fost mandatat să autorizeze controalele în cazul în care sunt dovezi clare că sunt evaziuni sau probleme ce necesită intervenţia. În urma raportului pregătit am autorizat nu mai mult de 200 de controale la faţa locului. În majoritatea cazurilor au fost aferente activităţii Serviciului Fiscal, acolo unde există cele mai multe plăţi spre achitare, unde există riscuri de evaziune fiscală. În paralel am autorizat câteva controale ale Inspecţiei muncii şi Inspectoratului ecologic, dar doar 200 pe fonul a multitudinii de antreprenori. A fost un fel de suflu nou pentru agenţii economici, mai ales că la începutul anului şi creditele erau scumpe, şi activitatea economică era dificilă, şi presiunea pe ei în 2015 din partea organelor cu funcţii de control era mare. În medie erau câte 3-4 controale anual.
– Erau abuzive aceste controale?
– Eu presupun că erau abuzive. De multe ori instituţiile guvernamentale cu funcţii de control făceau abuzuri, în special faţă de cei care activau în câmpul legal. Ei raportau, informau, se străduiau să menţină un regim de comunicare transparent şi, de fapt, au fost jertfele acestui sistem. Prin introducerea moratoriului, prin clarificarea regulelor cel puţin s-a stabilit o corectitudine în intervenţia în activitatea agenţilor economici. Încercăm să punem accentul pe cei care activează ilegal, care fac activitate antreprenorială nedeclarată. Cu aceştia vom lucra mai mult, ca să-i aducem pe toţi sub umbrela cadrului juridic.
– Ce acţiuni concrete se întreprind pentru a reduce economia tenebră?
– Este un proces complex. Un canal de utilizare a economiei tenebre ţine de importurile ilicite sau contrabanda care are loc în Republica Moldova. Aici s-au introdus mai multe măsuri de gestiune a riscurilor pe dimensiunea administrării vamale şi, în pofida faptului că avem o reducere a exporturilor şi importurilor în 2015 şi 2016, încasările de la activitatea Serviciului Vamal sunt pe plus, chiar dacă taxele nu s-au majorat. Rezultatele deja sunt vizibile şi se reflectă în statistici. E pentru prima dată în istorie când vama dă peste un miliard de lei lunar venit la bugetul de stat. Exact de aceeaşi manieră s-a lucrat la un sistem de gestiune a riscurilor pornind de la domeniile sensibile, de la agenţii economici mai puţin credibili, s-a îmbunătăţit şi administrarea fiscală. S-a mers şi cu un şir de acţiuni de îmbunătăţire a cadrului juridic.
Rezervele pe care le avem ţin de activitatea în bază de patentă. Vedem că acest instrument a fost folosit de mulţi comercianţi pentru a-şi legaliza produsele introduse ilegal sau la o valoare mult prea sub evaluată la vamă. Am venit cu o propunere pentru deţinătorii de patentă: pe de o parte, extindem accesul acestor antreprenori individuali la mai multe tipuri de activitate, pe de altă parte, am introdus corectitudinea impozitării lor. Taxa unică pe care o propunem este de doar 1% din venituri. Aceştia vor avea dreptul de a face importuri, pe care vor trebui să le declare, iar cifra de afaceri s-a ridicat de la 300 de mii la 600 de mii de lei. După 600 de mii devine obligatorie achitarea TVA. Aceasta le permite să interacţioneze şi cu agenţii economici mari. Unicul disconfort este obligativitatea de a deţine acest aparat de casă, dar cheltuielile aferente achiziţionării lui vor fi scoase din taxele pe care urmează să le achite. Cu alte cuvinte, statul va subvenţiona procurarea acestui aparat.
– Atunci, cum credeţi, de ce cei vizaţi manifestă reticenţă şi fac proteste?
– Eu presupun că vânzările lor sunt mult mai mari decât pragurile stabilite de lege. Conceptul iniţial al patentei nu presupunea legalizarea unei reţele de distribuţie. Conceptul a fost implementat în anii 90, când economia era în criză profundă, lipseau locurile de muncă. A fost o soluţie de moment. Atunci când încercăm să structurăm un business legal, când consumatorii trebui să aibă acces la un produs garantat, este inevitabil să aplicăm practica internaţională în acest domeniu. Cred că 20 de ani de aplicare a patentei a fost timp suficient pentru ca, pe de o parte, a obţine o cultură de business adecvată şi, pe de altă parte, de a trece într-un câmp de comerţ civilizat, cu respectarea tuturor drepturilor consumatorilor.
Primele elemente ale noului concept au fost prevăzute în cadrul de cheltuieli pe termen mediu acceptat de Guvern în luna septembrie. În contextul politicii fiscal-bugetare sunt mai multe elemente aferente activităţii individuale de întreprinzător pe care o propunem. În curând Guvernul o va accepta şi apoi Parlamentul o va adopta. Obiectivul e ca la 1 ianuarie 2017 să se pună în aplicare, deoarece atunci va expira patenta pentru activitatea de întreprinzător pe partea de comerţ. Patenta va rămânea pentru cei care au anumite meşteşuguri.
– La finele lunii septembrie spuneaţi că Federaţia Rusă va ridica în curând restricţiile la importul produselor din Moldova. S-a elaborat și o foaie de parcurs. Cum avansează dialogul?
– În ceea ce ţine de Federaţia Rusă, cred că am reuşit în 2016 să stabilim un dialog la nivel înalt. Am avut trei întâlniri cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, ceea ce ne-a permis să lansăm discuţiile privind această foaie de parcurs şi avem convingerea că în noiembrie va avea loc pentru prima dată în ultimii cinci ani Comisia mixtă pe probleme comercial-economice. În cadrul comisiei urmează semnarea foii de parcurs, care a fost definitivată în linii generale la ultima întâlnire cu Rogozin. Are mai multe elemente. Din acel proiect iniţial strecurat în presă a rămas cam 50 la sută. Nu putem spune ce anume căci urmează a fi semnat.
Mergem cu trei mesaje de bază către Federaţia Rusă. Primul: eliminarea taxelor vamale aplicate produselor din Moldova. Sunt 19 categorii de produse care cad sub incidenţă şi au afectat 85% din exporturile spre Federaţia Rusă. A doua măsură ţine de măsurile netarifare aplicate faţă de produsele noastre – cerinţe faţă de băuturile alcoolice, faţă de fructe şi legume, acele liste de companii. Vrem să trecem de la liste de companii la liste de cerinţe argumentate, aplicabile faţă de toţi producătorii locali sau internaţionali ca să trecem la un comerţ civilizat, bilateral, modern şi sigur pentru consumatori. Noi considerăm că infrastructura noastră în domeniul sanitar, fitosanitar şi veterinar este suficient de dotată pentru a da garanţiile necesare că produsele exportate din Moldova sunt inofensive. Şi al treilea element ţine mai mult de o probleme tehnică care îi afectează pe transportatorii noştri. Este vorba de tranzitul transporturilor de la noi prin Federaţia Rusă spre ţările terţ.
Subiectele acestea, dar şi subiecte care ţin de energie, de migraţie, vor fi discutate de experţi la finele lunii noiembrie. Comisia se convoacă la Moscova, prin rotaţie.
– Board-ul FMI se convoacă în noiembrie. Vom avea un nou acord? Totodată, recent doi senatori americani au cerut ca FMI să se asigure că banii oferiţi nu vor ajunge la cei care au furat miliardul din sistemul bancar. Astfel de solicitări pot influenţa decizia privind încheierea acordului?
– Am avut acel staff agrement în luna iulie. Au fost stabilite un şir de precondiţii, de acţiuni prioritare pentru autorităţi. Un capitol privind consolidarea sistemului bancar, lucruri efectuate, se pot vedea deciziile luate inclusiv prin asumarea deciziilor de către Guvern. Al doilea capitol a ţinut de buna gestionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare în contextul unei lipse masive de finanţare din partea partenerilor externi. Noi am redus veniturile şi cheltuieli fără a afecta instrumentele de politică socială. Al treilea bloc ţine de sectorul energetic căruia să-i dăm o stabilitate, ca să nu avem un colaps sistemic. Aşa cum a menţionat şi reprezentatul FMI, avem un raport pozitiv al echipei de negociatori. Va avea loc board-ul unde de fapt va fi anunţată decizia unui nou program cu Republica Moldova pe un termen de trei ani cu toate finanţările. Imediat se deblochează prima finanţare din partea FMI, apoi din partea Băncii Mondiale şi din partea Comisiei Europene. În total vor fi 180 de milioane de dolari de la FMI, prima tranşă e de 25 de milioane. După care, 45 de milioane de dolari de la Banca Mondială şi sub 50 de milioane de euro din partea Comisiei Europene. Toate structurile au lansat procedurile interne de debursare a acestor finanţe.
Totodată, FMI este o structură financiară tehnocrată unde politicul nu-şi are un cuvânt greu de spus. Sunt proceduri, sunt reguli. Cât timp Republica Moldova respectă aceste reguli şi proceduri, nu există niciun risc de suspendare şi anulare a deciziilor luate anterior. Suntem bine văzuţi, suntem apreciaţi pentru eforturile făcute şi vreau să vă asigure că aceste resurse vor fi debursate.
– Cum stăm la capitolul implementării prevederilor Acordului de Asociere cu UE în ceea ce ţine de partea economică, adică Zona de comerţ liber?
– Avem un şir de angajamente care se împart pe mai multe categorii. Avem parte legală care consumă cele mai multe resurse umane la instituţiile guvernamentale. Avem peste 300 de acte legislative care trebuie implementate. În 2016 am reuşit să readucem la normalitate implementarea angajamentelor. La începutul anului erau restante peste 2/3 din angajamentele anilor precedenţi. Am reuşit recuperarea restanţelor şi să implementăm angajamentele pentru anul curent. Avem 80% de angajamente realizate. Cel mai dificil compartiment ţine de măsurile sanitare, fitosanitare şi veterinare pentru a obţine dreptul de export pentru produsele de origine animalieră pe piaţa europeană. Avem acţiuni pe parte legislativă unde peste 240 de reglementări tehnice europene trebuie implementate suplimentar la cele 300 menţionate mai înainte. Al doilea element ţine de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, consolidarea infrastructurii de laborator şi capacitatea de a face faţă provocărilor din domeniu şi mă bucur că a reuşit să facă faţă la pesta porcină, nu mai avem alte focare. Dar şi elemente de capacitate instituţională la alte instituţii, avem dificultăţi în domeniul mediului, în cel de reglementare a transporturilor, în cel aerian, unde trebuie promovat un nou Cod aerian. Avem dificultăţi pe servicii de transport maritim, unde trebuie să introducem o claritate şi o administrare mai bună a pavilionului Republicii Moldova. Avem un şir de proiecte energetice privind interconectarea la piaţa europeană, dar aceste proiecte sunt costisitoare şi necesită o abordare sistemică. Practic pe toate domeniile încercăm să ne mişcăm.
– Pentru că suntem în campanie electorală şi avem candidaţi care se pronunţă pentru denunţarea Acordului de Asociere cu UE, ce se poate întâmpla dacă vom avea un preşedinte cu astfel de viziuni?
– Aşa cum a menţionat şi Curtea Constituţională, Moldova rămâne o republică parlamentară şi, dacă preşedintele nu va promulga anumite legi iniţiate de Guvern sau de Parlament, există mecanismul de obligare a acestuia să le promulge. Deci cadrul juridic actual ne permite să avansăm pe calea integrării europene. Acordul de Asociere a fost acel colac de salvare a economiei Republicii Moldova pe fundalul embargourilor. El nu este împotriva nimănui, este doar o oportunitate suplimentară pentru mediul de afaceri din Republica Moldova. Statistica arată că 64% din comerţul nostru este orientat spre UE. Ar fi o naivitate să spunem că acest acord este inutil, incomod şi trebuie abrogat. Da, el prevede anumite posibilităţi de renegociere a anumitor elemente şi vom reveni pe parcurs la ele.
– De exemplu?
– Lucrăm în domeniul recunoaşterii certificatelor de conformitate pentru a evita procedura de certificare dublă a produselor noastre în UE şi invers. Aceasta implică prea multe costuri. Spre exemplu, şi accesul la finanţare. Vrem să fim trataţi în context regional cu acelaşi instrumente de finanţare a businessului ca în alte ţări, precum România, ca să nu existe acest exod al mediului de afaceri în România. Vrem proiecte similare ca să menţinem capacitatea economică în ţară.
– Care sunt astăzi produsele moldoveneşti cele mai solicitate de europeni? Fac faţă cererii antreprenorii noştri?
– Cele mai solicitate sunt produsele procesate. Noi suntem axaţi preponderent pe produse intermediare – semifabricate. Avem industria uşoară sau textilele şi industria automotivă (industria producătoare de automobile şi piese pentru automobile). Împreună cred că fac 50-55% din toate tranzacţiile cu UE. Pe altă dimensiune avem cerealele, zahărul, băuturile alcoolice şi produsele alimentare care îşi găsesc piaţa în UE. Cu excepţia zahărului şi vinurilor, nu s-a reuşit pătrunderea pe piaţa UE cu produse finite. UE la fel trece printr-o perioadă de dificultăţi economice şi preţurile au fost reduse pe piaţa lor şi nu putem asigura acces şi competiţie pe această piaţă, mă refer la fructe proaspete. Dar muncim în acest sens ca să intrăm într-o competiţie rezonabilă şi atractivă pentru agenţii noştri economici şi să obţinem drept de export a produselor de origine animalieră, vrem să începem cu ouă proaspete, lapte praf şi carne refrigerată. În acest domeniu s-a investit şi s-a avansat mult.
Din produsele europene care concurează direct cu produsele autohtone ponderea lor este de 7%, ţine mai mult de asortiment şi de diversitate, cum ar fi prosciutto, caşcavaluri mai sofisticate sau lactate degresate. De fapt presiunea care vine pe producătorii noştri ţine de importurile din spaţiul estic, în special din Ucraina. Nu în zadar am aplicat şi o măsură provizorie de apărare comercială şi aceasta a dat un răgaz businessului nostru din domeniul de lactate şi al produselor din carne, să-şi îmbunătăţească situaţia. Vom analiza rezultatele, vom investiga efectele, dacă industriile noastre s-au recuperat, atunci nu va fi prelungită.
---
Mariana Galben, IPN
