Această aniversare seamănă mult cu anul 2007, afectat de secetă… -interviu Info-Prim Neo cu nou alesul primar al satului Floreni, raionul Anenii Noi, Valeriu Munteanu

[ - Aniversarea a 16 ani de Independenţă are anumite semne distinctive în comparaţie cu altele?] Nu văd nimic deosebit în acest an. Dimpotrivă cred că se încearcă să se arunce un voal al uitării peste această zi. Este timpul când trebuie să ne învăţăm copii să iubească şi să preţuiască valorile naţionale. Pentru ca să iubească Ziua Independenţei, mai întâi trebuie să iubească ţara. Dar cum pot ei să iubească o ţară, care nu le oferă nimic, care le-a trimis părinţii la munci în străinătate, care le-a distrus familiile, care nu-i poate asigura cu cărţi, cu profesori, care le dă buneilor pensii insuficiente !? Seamănă foarte mult această aniversare cu anul 2007, afectat de secetă, fără roadă, cu oameni disperaţi, cu speranţe doar la Dumnezeu. [ - Care credeţi că sunt cele mai mari reuşite şi, respectiv, nereuşite ale R. Moldova în aceşti 16 ani de independenţă?] Una dintre cele mai mari realizări este că am devenit relativ liberi - liberi să gândim şi să spunem uneori (când nu ne este frică că vom fi pedepsiţi pentru asta) ce gândim. O altă realizare este că, după aproape 50 de ani, avem proprietate privată. Una dintre cele mai mari nereuşite ale acestor 16 ani de independenţă este că nu am putut să devenim cu adevărat independenţi. Depindem şi în continuare de interesele geopolitice ale altor state, care au interese pentru gurile Dunării şi Marea Neagră. Nu am putut rezolva în nici un fel problema transnistreană. După 16 ani de independenţă nu se prefigurează nici un scenariu al unei Moldove unite. Din contra, cred că problema a devenit mult mai acută, pentru că alături de interese geopolitice în această zonă se accentuează tot mai mult şi interese de ordin economic. Cu toate acestea, mă bucur mult că în această dispută nu există, cel puţin deocamdată, tensiuni la nivel de relaţii între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Oamenii sunt toleranţi unii cu alţii, conflictul rămâne a fi eminamente politic. Criza de identitate naţională în care s-a pomenit populaţia Republicii Moldova a convenit tuturor guvernărilor. Câteodată, cred că nici guvernanţii nu s-au hotărât încă ce naţionalitate au, cum trebuie să se comporte, ce trebuie să facă şi încotro să-şi ducă poporul: spre vest sau spre est. Nu am reuşit să ne apropiem în nici un fel de structurile europene. Declarăm că vrem în UE, dar nu facem nimic pentru aceasta. Nu am scris nici măcar cerere de aderare. La capitolul nereuşite poate fi înscrisă şi profunda criză economică. Moldova este etichetată cel mai sărac stat din Europa, cu sute de mii de cetăţeni plecaţi la muncă peste hotare, cu şcoli internat pline de copii care au părinţi vii, cu institul familiei la pământ, cu şcoli fără profesori şi fără copii ... Nu am reuşit să realizăm o separaţie reală a puterilor în stat. Nu am reuşit să creăm o justiţie independentă. Presa continuă, în mare parte, să fie aservită. [ - De ce credeţi că R. Moldova a ajuns să fie calificată drept cea mai săracă ţară din Europa, iar un recent studiu realizat de către revista americană de politică externă „Foreign Policy” în preajma Independenţei arată R. Moldova ca fiind şi cea mai instabilă ţară din Europa? Când şi cum va putea scăpa de aceste calificative?] Se întâmplă pentru că mulţi dintre guvernanţii noştri nu cred în statul Republica Moldova. Nu au încredere în popor. Nu au obiective strategice bine definite. Mulţi dintre ei trăiesc după principiul „după mine şi potopul”. Se întâmplă pentru că nu am avut miniştri competenţi, pentru că alegem conducătorii pe criterii politice. Cât priveşte instabilitatea, se datorează faptului că nu ştim să facem legi care să nu necesite să fie modificate în fiecare an. Din păcate, nu am reuşit să demonstrăm partenerilor din străinătate că în Moldova se poate investi. [ - Credeţi că integrarea europeană ca obiectiv strategic al R. Moldova independente este ireversibilă?] Vreau să cred aşa, dar acţiunile conducerii demonstrează că nu există dorinţă necondiţionată în acest sens. Batem pasul pe loc. De mai mulţi ani se fac doar declaraţii, pe când este nevoie şi de conţinut. [ - La un an de la schimbarea denumirii sărbătorii naţionale din „Ziua Independenţei” în „Ziua Republicii”, credeţi că a fost justificată modificarea?] Nu consider oportună schimbarea denumirii. Lumea trebuie să ştie că în această zi a fost votată de către primul Parlament declaraţia de Independenţă a ţării. Lumea trebuie să ştie că în această zi ne-am asumat anumite responsabilităţi pe care, iată, le realizăm într-un fel foarte defectuos. [ - În ce măsură poporul R. Moldova şi-a meritat conducerile din perioada independenţei, sau credeţi că acestora (conducerilor) nu le-a mers cu propriul popor?] Nu pot să-mi condamn poporul pentru opţiunea electorală pe care au avut-o în toţi aceşti ani. Avem un popor care a plătit tribut regimului sovietic. Sunt oameni care au fost crescuţi şi educaţi după o anumită scară de valori, care au avut nişte idealuri, dar care au fost înşelaţi în mod consecvent de cei care veneau la putere. După mine, guvernările pe care le-am avut au fost slabe, aşa după cum le ştim, nu pentru că n-au vrut guvernanţii să facă bine, ci pentru că nu au ştiut cum s-o facă. Au venit cu toţii dintr-o economie socialistă şi le-a fost foarte greu să gândească peste noapte altfel, să conducă altfel. Acum poporul merită „mai mult” decât are şi cred că a început deja să-şi ia acest „mai mult”.