12% dintre deciziile de constatare emise de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității atestă discriminarea minorităților lingvistice în asigurarea dreptului la justiție. Criteriul de limbă, după cel de dizabilitate și sex/gen, este cel mai des invocat în petițiile de discriminare. Informațiile au fost prezentate de Ian Feldman, președintele Consiliului, în cadrul audierilor organizate de Comisia drepturile omului și relații interetnice a Parlamentului pe subiectul politicii lingvistice, transmite IPN.
Instanțele de judecată nu primesc și nu trimit spre examinare cererile întocmite în limba rusă. Consiliul Antidiscriminare constată că limba rusă nu poate fi percepută ca o limbă străină, or statutul special al acesteia este recunoscut și la nivel constituțional, a spus Ian Feldman. Interpretarea limbii ruse ca limbă străină generează impedimente în asigurarea dreptului de acces la justiție. Minorităților lingvistice li se încalcă drepturile și de către instituțiile de stat care nu asigură versiuni în limba rusă pentru paginile lor web.
Nina Cernat, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că, de regulă, vorbitorii de limbă rusă care vin în fața magistraților categoric refuză să vorbească limba de stat. Spre comparație, vorbitorii de alte limbi, chiar și stâlcit, dar vorbesc romana. Cererile de chemare în judecată care nu sunt în limba de stat sunt întoarse pentru că așa prevede legea.
Mihail Sidorov, fost președinte al Comisiei drepturile omului și relații interetnice, a precizat că prin votarea noului Cod al Educației, în 2014, astăzi procesul de educație este organizat preponderent în limba de stat, iar în procesul de optimizare a școlilor se închid foarte multe instituții în care limba de instruire este rusa.
Viceministra educației, culturii și cercetării, Lilia Pogolșa, a spus că autoritățile asigură dreptul familiilor la instruire în limba maternă. Actualmente, există 258 de instituții cu predare în limba rusă și școli cu predare în limba rusă în care limbile ucraineană, găgăuză și bulgară se studiază ca disciplină școlară cu trei ore săptămânal. Referindu-se la optimizarea școlilor, ea a spus că singurul criteriu de închidere a unei instituții este numărul mic de elevi, nicidecum criteriul de limbă.
Avocatul poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, s-a referit la dificultățile în asigurarea dreptului la educație pentru copii romi, dar a spus că o mare parte din vină o au familiile, care refuză să-și dea copiii la școală.
Lidera Comunității Evreiești din Republica Moldova, Marina Șuster, a menționat importanța păstrării școlilor cu predare în limba minorităților. „Dacă în Suedia învățământul pentru minorități e posibil și o clasă se deschide la cinci oameni, în Austria – la șapte oameni, în Ucraina – la opt oameni, la noi la 25 de oameni abia se deschid clase”. Ea a propus crearea unui grup de lucru care să urmărească respectarea legii în acest domeniu, iar cei care nu o respectă să fie pedepsiți.
Participanții au fost îndemnați să vină cu recomandări privind îmbunătățirea situației minorităților lingvistice din Moldova, care să fie incluse într-un proiect de hotărâre și prezentat ulterior în ședința în plen a legislativului.
