Accesul la informaţiile de interes public a fost una din problemele constante ale jurnaliştilor din Republica Moldova în primul trimestru al anului curent. Aceasta este concluzia experţilor de media care au monitorizat gradul de libertate a presei pe patru arii tematice – politică, practică, audiovizual şi noile media. Despre aceasta a spus într-o dezbatere publică la IPN, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu.
Raportul trimestrial „Indicele Libertăţii Presei”, publicat de CJI în parteneriat cu organizaţia Internews-Ukraine, pentru perioada ianuarie-martie 2014, arată că uneori autorităţile şi instituţiile publice refuză să elibereze informaţii de interes public sub pretextul secretului comercial, fiscal etc. Raportul denotă o stagnare a mass-media comparativ cu perioada anterioară, fără evoluţii majore. Situaţia în Moldova este însă mai bună comparativ cu alte state din Parteneriatul Estic.
Monitorizarea mai arată că mas-media din Moldova a acumulat un număr suficient de puncte pentru a se clasa pe locul 6 din 7, însă stagnează în continuare la capitolul cadrului legislativ. Şi circumstanţele politice au fost de aşa natură că nu putem vorbi despre îmbunătăţirea sau înrăutăţirea situaţiei mass-media.
„Ne referim la accesul limitat în sala de şedinţe a Parlamentului, sau la conflictul dintre trei posturi de televiziune şi un număr de operatori de cablu, care sugerează că relaţia dintre politică şi mass-media poate suferi schimbări în perioada pre-electorală, iar experţii consideră că aceste cazuri sunt un regres în domeniul libertăţii presei”, a spus Nadine Gogu.
Totodată, ea a subliniat că înclinaţia Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a cădea pradă influenţei politice şi tergiversarea de a numi noii membri ai Consiliului de Observatori au fost percepute ca şi cauze de regres în starea libertăţii presei din Republica Moldova. Relaţia presei cu sistemul judiciar continuă să progreseze datorită scăderii numărului de procese de defăimare intentate împotriva jurnaliştilor şi, cel mai important în viziunea experţilor, acest lucru se datorează micşorării amenzilor aplicate de instanţele de judecată în astfel de cazuri.
În acelaşi context, monitorizarea Indicelui Libertăţii Presei arată că transparenţa proprietăţii rămâne a fi una din principalele probleme ale presei din Moldova, în contextul în care pe perioada monitorizării cadrul legal nu a suportat modificări şi continuă să fie utilizată noţiunea de „fondator” în loc de „proprietar”. Acest lucru, în opinia experţilor, obstrucţionează transparenţa proprietarilor şi finanţării mass-media.
