Accesul la informaţie şi transparenţa în procesul decizional au evoluat nesemnificativ, raport

Accesul la informaţie şi transparenţa în procesul decizional în Republica Moldova sunt caracterizate printr-o evoluţie nesemnificativă la nivel central, dar şi printr-o inerţie cronică la nivel raional şi local, constată un raport al Centrului de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info”, citat de Info-Prim Neo. După aproape 12 ani de la adoptarea Legii privind accesul la informaţie, nu se poate vorbi nici despre o schimbare radicală în ceea ce priveşte cultura deschiderii instituţiilor publice, nici despre o creştere a interesului cetăţenilor faţă de realizarea dreptului la informaţie. Potrivit raportului, din numărul total de cereri expediate în cadrul monitorizării au fost primite răspunsuri în termenul stabilit de legislaţie doar la 49%. Cele mai multe răspunsuri în termen au dat organele de drept şi de control – 84%, ministerele – 64%, pe când primăriile localităţilor din centrele raionale n-au răspuns în genere la circa 60% din cererile expediate de către diferite categorii de solicitanţi – organizaţii neguvernamentale de nivel naţional şi local, mass-media de nivel naţional şi regional, cetăţeni. Comparativ cu anul 2010, în 2011 rata răspunsurilor în termen primite de la ministere s-a redus cu 5%, de la autorităţile administrative, instituţiile şi organizaţiile centrale – cu 18%, de la consiliile municipale şi raionale – 17%, iar de la primăriile localităţilor din centrele raionale – cu 13%. Pentru autorităţile administrative, instituţii şi organizaţii centrale, cele mai problematice solicitări au fost cele legate de cazurile de corupţie şi solicitările cu referire la buget şi finanţe. Doar fiecare a cincea instituţie subordonată unor ministere a oferit răspunsuri complete la cel puţin una din 6 categorii de solicitări. O cauză serioasă care afectează funcţionarea eficientă a Legii privind transparenţa în procesul decizional o constituie lipsa unor sancţiuni clare, specifice şi viabile, care să poată fi aplicate în toate cazurile când prevederile acesteia sunt încălcate, notează experţii. Pentru a extinde şi a eficientiza transparenţa în procesul decizional sunt necesare un şir de măsuri concrete, printre care crearea unui sistem de informare, dar şi de dialog cu asociaţiile legal constituite, cu mass-media şi părţile interesate, în ansamblu şi în cazuri concrete. De asemenea, trebuie să fie creat un sistem funcţional de consultare din faza de iniţiere a elaborării deciziilor şi trebuie folosite mai eficient paginile web ale autorităţilor şi instituţiilor publice în scopul unei informări complexe, operative şi realiste a cetăţenilor. Pentru crearea, consolidarea şi aplicarea unui management eficient în administrarea publică de toate nivelurile este necesară schimbarea de atitudine faţă de rolul, importanţa şi eficienţa participării cetăţeneşti, transparenţa decizională necesitând şi un act de voinţă politică adecvată şi eforturi concrete cu caracter administrativ şi managerial, notează „Acces-info”. Studiul este realizat în cadrul Proiectului „Asigurarea participării publice în procesul de luare a deciziilor şi accesului eficient la informaţie”, parte componentă a Proiectului „Asigurarea Bunei Guvernări prin sporirea participării publice”, compartimentul „Restabilirea conexiunilor dintre populaţie şi guvernare”. Studiul este elaborat şi editat cu suportul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională şi Fundaţiei „Soros-Moldova”.