A meritat să fie 7 aprilie 2009, dar aşteptările nu s-au îndeplinit - participanţi

A meritat să fie 7 aprilie 2009 pentru că lumea a obosit de conducerea comunistă, dar nici de aceasta de acum nu este mulţumită, au declarat pentru Info-Prim Neo mai mulţi tineri care, acum 3 ani, au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale să ceară schimbarea guvernării. Majoritatea îşi văd viitorul peste hotarele ţării, unde au convingerea că vor avea un salariu mai bun. „Nu va mai rămâne nimeni în Moldova. Toţi au plecat şi eu tot plec. Din 16 prieteni pe care i-am avut, 11 au plecat şi peste câteva zile mai pleacă doi. La vară plec şi eu”, spune Sergiu Buhaniuc. Tânărul povesteşte că a ieşit pe 7 aprilie în PMAN pentru că a conştientizat că lumea s-a trezit la viaţă şi s-a alăturat mulţimii care, cu tricolorul în mână, cerea libertate. Apoi au urmat chinurile din comisariate. „Tot ce aţi auzit de 7 aprilie, prin toate am trecut”, mărturiseşte tânărul. Sergiu Buhaniuc spune că Alianţa pentru Integrare Europeană se ţine doar de ambiţii şi de interese. „Alianţei i-a reuşit câte ceva. Poate că ei fac câte ceva, dar lumea încă nu simte. Oricum nimeni nu va mai rămâne în Moldova. Cum poţi să-ţi întemeiezi o familie tânără? Cum să-ţi iei o cameră, un apartament cu 2 mii de lei salariu?”, spune tânărul. Un al tânăr, Octavian Rusu, face studii universitare şi în paralel lucrează la o benzinărie. „Tinerii au crezut în schimbare. De atunci au trecut trei ani şi din tot ce şi-au dorit tinerii, foarte puţin s-a realizat. Am dorit locuri de muncă, salarii bune, burse mai mari, studii mai calitative. Dar toate au rămas pe vechi: birocraţie, corupţie, oligarhie, cei vinovaţi nu sunt traşi la răspundere şi altele”, spune Octavian Rusu. Tânărul spune că de 3 ani ia medicamente. „Viaţa mea după 7 aprilie nu s-a schimbat cu mult. Nu primesc niciun ajutor de la stat, chiar dacă am fost bătut. Învăţ, lucrez şi mai am de plătit contractul. Conducerea pe care am ales-o nu se gândeşte la noi, fiecare are principiile proprii, nimeni nu cedează. Noi însă am ieşit pentru ei la proteste”, a menţionat Octavian Rusu. „Am dorit din tot sufletul să se ducă comuniştii de la guvernare, pentru că din ei a rămas doar numele. Şi am ieşit să susţin tinerii care doreau o altă guvernare. Au trecut trei ani şi nu pot spune că lucrurile merg pe o cale dreaptă”, a spus Victor Bulgar, participant la evenimentele din 7 aprilie. Victor spune că îşi doreşte un viitor european, un viitor sigur, un loc de muncă bine plătit, o familie sănătoasă şi o ţară cu demnitate. „Noi, toţi tinerii, dorim să trăim bine şi pentru aceasta am ieşit în Piaţă. Însă în AIE nu există o colaborare şi o dorinţă ca oamenii să trăiască bine. Ei nu fac nimic pentru tineret. Noi dorim reformări, schimbări, dorim să trăim altfel”, spune tânărul. Alexandru Bagrin, un alt tânăr, spune a avut aceleaşi aspiraţii când a ieşit în Piaţa Marii Adunări. Tinerii şi-au făcut datoria. „Noi am crezut că aducem democraţia la guvernare. Am încercat să o aducem. Noi am fost bătuţi şi umiliţi, dar ei îşi bat joc de noi. Toţi tinerii pleacă şi voi pleca şi eu”, spune Alexandru. Pe 7 aprilie 2009, mii de tineri au ieşit în PMAN pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor, pe care le-au considerat fraudate. Sute dintre ei au fost maltrataţi, închişi în comisariate, bătuţi şi umiliţi. După trei ani de la evenimente, autorităţile nu au spus cine se face vinovat de devastările care au avut loc şi maltratările din comisariate.