A fost un an intens, pe măsura provocărilor prin care trece țara. Interviu IPN cu ministrul afacerilor externe

Într-un interviu pentru Agenția de presă IPN, șeful diplomației moldovenești,  Mihai Popșoi, s-a referit la evoluția politicii externe și a relațiilor diplomatice, la procesul de aderare la UE, precum și la provocările politice și electorale, dar și la interferențele Federației Ruse.

Ca să facem o totalizare a activității Dvs. și a instituției pe care o conduceți, cât de intensă a fost aceasta în 2024? Ce impact au vizitele efectuate în străinătate pentru diplomația moldovenească, pentru țară în ansamblu, dar și pentru cetățeni?

Firește, a fost un an intens, un an pe măsura provocărilor prin care trece țara noastră. Dar grație profesionalismului și abnegației de care dau dovadă diplomații Republicii Moldova, avem reușite remarcabile, zic eu, având în vedere a creșterea prezenței diplomatice a Republicii Moldova. În acest an a fost anunțată și în următoarele săptămâni urmează să fie deschisă Ambasada Republicii Moldova în Astana, Kazahstan. În scurt timp urmează să avem oficiul consular în SUA, la Chicago. Ne dorim să creștem în continuare prezența diplomatică pentru a fi mai aproape de cetățenii noștri, pentru a livra servicii consulare de calitate aproape de cetățenii noștri. De asemenea, pentru a consolida relațiile politice cu țările partenere și mai cu seamă pentru a promova diplomația economică, pentru a atrage investiții, pentru a promova exporturile. Iată că acest lucru ne reușește.

Dacă ne uităm peste statisticile de export, cu o serie de parteneri importanți există dinamică pozitivă.  India este un exemplu bun în acest sens. Și cu multe țări europene avem dinamică pozitivă în domeniul relațiilor economice. Pentru că în domeniul relațiilor politice cu toate țările europene avem relații excelente și suntem în situația de a le păstra.

Avem acum capacitatea de a ne concentra și pe zone geografice mai puțin tradiționale pentru diplomația noastră. Încercăm să consolidăm relațiile, și ne reușește, cu țări precum Japonia, unde am fost de curând. Încercăm să consolidăm relațiile cu Asia Centrală, așa cum spuneam, inclusiv prin deschiderea Ambasadei în Astana.

Am avut o întâlnire recent cu ministrul de externe al Coreii de Sud, o țară extrem de importantă și cu o capacitate economică și de investiții extrem de mare. Aceste parteneriate, aceste relații se reflectă într-o dinamică economică pozitivă, de schimburi comerciale, într-o dinamică în continuă creștere, nu doar din partea țărilor UE sau a comunității euro-atlantice, dar și din partea țărilor asiatice bunăoară.

Ne-am dori să creștem prezența noastră și pe alte continente. Pe viitor ne-am dori o prezență diplomatică cel puțin în Egipt, unde avem relații economice strânse și există o prezență mare a turiștilor noștri. Și ar fi bine să putem să le prestăm servicii consulare. Există solicitări din partea diasporei noastre și din Australia, și din America de Sud. Cu regret, în prezent nu avem aceste resurse, dar pe viitor cu siguranță trebuie să avem ambiția de a avea o politică externă globală, pe măsura așteptărilor cetățenilor noștri care sunt în toată lumea.

Care a fost, în acest an, cel mai important eveniment pentru Republica Moldova în domeniul relațiilor externe?

Probabil, cel mai important eveniment este cel din septembrie, de la Chișinău – Platforma de Parteneriat pentru Moldova, care până nu demult a fost Platforma de sprijin. Acum a fost regândit conceptul ei. Încercăm să ne mișcăm de la mecanism de conlucrare cu partenerii noștri bazat pe crize sau pe combaterea acestora la planificare pe termen mediu și lung, pe un făgaș de dezvoltare. Această Platforma a întrunit la Chișinău reprezentanți din circa 65 de țări, inclusiv șase miniștri de externe, ceea ce este o reușită remarcabilă. Au fost bunii noștri prieteni din România, din Franța, Germania, Olanda, Lituania, Polonia.

Grație prezenței la un nivel atât de înalt al prietenilor noștri, au fost oferte de sprijin, susținerea financiară pentru Republica Moldova, lucru care ne bucură și aceste resurse vin să ajute Moldova, fie că este vorba de Fondul de Vulnerabilitate Energetică, pentru a sprijini cetățenii în perioade complicate, fie că e vorba de investiții în infrastructură, fie că e vorba de consolidarea rezilienței sectorului de apărare și securitate, în special în domeniul cibernetic, unde există necesități mari. Toate aceste reușite sunt într-o anumită măsură rezultatul activității diplomatice și profesionalismului diplomaților noștri.


Dacă este ne referim deschiderea negocierilor cu Uniunea Europeană, din iunie 2024, care este rolul și aportul Ministerului Afacerilor Externe în procesul de integrare europeană? 

Dacă vorbim la general, atunci firește procesul de negociere este un moment cât se poate de important. În același timp, deschiderea negocierilor este un moment dintr-un șir întreg de evenimente: depunerea cererii de aderare, acceptarea, oferirea perspectivei de aderare, începerea negocierilor. Sperăm cât de curând să deschidem primele clustere, primele capitole. Este un proces continuu, care va dura în timp, dar cu siguranță este o realizare importantă a diplomației noastre

După cum știți, anul trecut a avut loc această disjuncție – Ministerul Afacerilor Externe și Biroul de Integrare Europeană. Avem între cele două instituiți o conlucrare strânsă, există o sinergie între MAE și BIE. Biroul are mandatul expres de negocieri. MAE, păstrând și consolidând relațiile de parteneriat și de prieteni cu țările UE, inclusiv, firește contribuie nemijlocit la calitatea acestui proces. Or, ne dăm bine seama că, dacă Doamne ferește se înrăutățește relația cu vreo țară UE, acest lucru nu ajută la procesul de integrare europeană în niciun fel.

De aceea, mandatul nostru este cât se poate de important de a păstra și de a îmbunătăți acolo unde putem relațiile cu țările membre UE, astfel încât acest lucru să faciliteze procesul de integrare europeană. Mai mult decât atât, în mandatul MAE rămâne dialogul politic cu UE și dialogul de securitate. Este un palier extrem de important pentru țara noastră. Bunăoară, avem reușite importante în cadrul acestui dialog. Am semnat primul acord din istoria Uniunii Europene, Parteneriatul de Securitate și Apărare, după care acest model de acord a fost replicat cu alți parteneri, cum ar fi Japonia, Norvegia.

De altfel, în cadrul dialogului politic și de securitate, în ultimii ani există reușite remarcabile în cadrul Facilității pentru pace a UE – European Peace Facility – care a oferit sprijin colosal Republicii Moldova pentru a consolida capacitățile de apărare. Aceste rezultate sunt rodul muncii diplomaților noștri, a colegilor de la Ministerul Apării. De altfel, dialogul politic și de securitate este fundamentul relației noastre cu UE, dacă vorbim de avansarea relațiilor de prietenie și parteneriat care, la rândul lor, sunt fundamentul procesului de aderare europeană.


2024 a fost marcat și de scrutinul prezidențial și referendumul constituțional privind aderarea Moldovei la UE. Ați menționat în mai multe rânduri că democrația din Moldova „a rezistat, în ciuda atacurilor Kremlinului”. Ce provocări credeți că ne așteaptă în anul care vine, care, de asemenea, este unul electoral și ce este de făcut pentru a diminua riscurile sau, poate, pentru a le preveni? 

Trebuie să continuăm să consolidăm reziliența Republicii Moldova, a instituțiilor statutului, a societății în ansamblu, lucru pe care îl facem și vedem rezultate. Cetățenii Republicii Moldova sunt din ce în ce mai greu de atras în aceste narative maligne ale Federației Ruse. E adevărat, mai este mult de muncit astfel încât tot mai puțini cetățeni să se lase ademeniți de aceste „cântece de sirenă” sau de promisiuni deșarte. Să nu se lase speriați de Federația Rusă, pentru că și aceasta este una din mizele propagandei Kremlinului, să creeze anxietate în societatea noastră, să creeze dezbinare, ură.

Este de responsabilitatea noastră să comunicăm pro-activ, așa încât să dezavuăm aceste narative ale Kremlinului și să alimentăm încrederea în rândul cetățenilor, să consolidăm buna înțelegere între cetățenii noștri. Să consolidăm încrederea și respectul în fața instituțiilor statului, lucru care este o activitatea continuă și aș vrea să cred că cetățenii Republicii Moldova, cu timpul, devin tot mai imuni la această interferență externă, dar cu siguranță mai este mult de muncit, atât pe partea de comunicare, cât și la aspectele practice – activitatea de zi cu zi. Doar demonstrând rezultate în activitatea profesională a fiecărei ramuri a puterii, a fiecărui organ al statului, livrând rezultate și acționând de o manieră care să fie pe măsura așteptărilor cetățenilor,  astfel putem consolida încrederea în Republica Moldova, în instituțiile statului.

Federația Rusă va încerca din răsputeri să reducă această încredere, să șubrezească cumva această unitate națională pe care o avem și ne-o dorim cât mai consolidată. Este o luptă continuă, dacă doriți și de responsabilitatea noastră, inclusiv a diplomației noastre, este să combatem aceste narative pe plan extern, pentru că se întâmplă și că unii parteneri de ai noștri  câteodată ajung să-și pună anumite întrebări referitor la unele narative. De aceea, trebuie să avem capacitatea și o facem în mod pro activ, astfel încât să nu lăsăm loc de ambiguitate și de anumite interpretări în baza acestor narative maligne.

În 2025 alegerile parlamentare sunt foarte importante atât pentru partidul de guvernare, din care faceți parte și Dvs., cât și pentru Moscova, care va încerca să-și promoveze aliații. Cât de real credeți că este un scenariu în care Republica Moldova să ajungă să lupte pentru democrație, așa cum o fac georgienii acum? Are Chișinăul un plan care să prevină intervenția Rusiei în viitoarele alegeri din Moldova?

Noi am fost în situația Georgiei, am fost extrem de aproape sau, poate, chiar am depășit situația Georgiei. Și anume, până în 2019, când aveam un președinte pro-rus, aveam un sistem politic complet dezaxat de la valorile europene. Era o dinamică din ce în ce mai negativă și într-un moment dat am fi ajuns inevitabil la o ancorare în spațiul estic, pentru că UE deja transmitea mesaje cât se poate de tranșante, inclusiv, dacă ne aducem aminte după anularea alegerilor de la Primăria Chișinău în 2018. Ne mișcam destul de repede în acea direcție și doar grație unor circumstanțe favorabile, care au fost emanația societății noastre, acele proteste constante, acea consolidare politică de care s-a dat dovadă, am reușit să îndreptăm Republica Moldova pe făgașul normalității, pe făgașul integrării europene și această lecție din 2019, dar de fapt din toți acești 30 de ani de Independență, unde noi am oscilat din dreapta în stânga, de la Est la Vest, fără rezultate remarcabile.

Acum vedem clar că Republica Moldova este o țară care negociază aderarea la Uniunea Europeană, deja are o ambiție realistă de a fi parte a UE în 2030. Deja demonstrează rezultate, nu doar în cadrul procesului de aderare, dar și în consolidarea instituțiilor statului, pe făgașul valorilor europene. Acest lucru cetățenii cu siguranță îl văd, îl apreciază, lucru demonstrat și la referendumul pentru integrarea europeană, care nu a fost ușor.

Dar majoritatea cetățenilor noștri s-au pronunțat pentru integrarea în UE, în pofida unui atac furibund la adresa democrației, la adresa năzuinței legitime a cetățenilor noștri de a face parte din marea familie europeană. De aceea, nu vreau să cred că cetățenii noștri vor ajunge în situația în care să susțină dintr-un motiv sau altul revenirea la trecut, revenirea la acea perioadă de incertitudine, la perioada de instabilitate și de alunecare spre spațiul estic, alunecare spre autoritarism, spre dictatură, spre încălcarea flagrantă a drepturilor omului, acea perioadă de tristă faimă prin care am trecut până în 2019.

Mai cu seamă că avem această deschidere enormă în rândul partenerilor noștri europeni, euroatlantici. Nu vreau să-mi imaginez ce ar fi fost cu Republica Moldova în acești câțiva ani în contextul crizelor succesive cu care ne-am confruntat în domeniul energetic, inflaționist – cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și de șantajul energetic. Ce ar fi fost dacă nu ar fi existat acest sprijin generos necondiționat al partenerilor noștri europeni și euroatlantici.


Am asistat cu toții la fenomenele care au marcat campania electorală din România. Vedeți anumite tangențe cu Republica Moldova? Ce se întreprindere pentru a stârpi interferențele străine în procesele interne?

Dacă ne uităm la rezultatul pe teritoriul Republicii Moldova, cetățenii români din Moldova au avut un vot exemplar. Acesta a contrastat enorm cu votul altor cetățeni, atât din România, cât și din restul diasporei. De aceea, îmi permit să spun că sunt mândru de modul în care au votat românii din Moldova în scrutinul prezidențial și în cel parlamentar, demonstrând o responsabilitate mult mai mare pentru soarta României, pentru perspectivele regiunii în ansamblu. Au avut o abordare mult mai informată, mult mai chibzuită. Acest lucru ne onorează pe noi pe toți. Acest lucru denotă că se face ceva bine în Republica Moldova.

Cu siguranță, este loc de mai bine și în Republica Moldova, și în altă parte. Dar ține de sistemul politic românesc să se ajusteze, să tragă învățămintele de rigoare. Firește, pentru noi este extrem de important ca în România să existe o stabilitate politică, să existe o majoritatea parlamentară pro-europeană responsabilă, ancorată într-un proces democratic, într-un proces de consolidare a instituțiilor statului român, un proces de ancorare fermă a României în spațiul euro-atlantic, lucru care s-a întâmplat. Suntem ferm convinși că se va întâmpla și de acum în colo. Această situație nefericită din scrutinul prezidențial a fost cumva remediată prin acea decizie a Curții Constituționale, unanimă de altfel, în virtutea a ceea ce a apărut în spațiul public, a modului cum a fost deturnat procesul democratic în cadrul acelui scrutin, cu acele interferențe care s-au dovedit și care s-au demonstrat în spațiul public.

Ca să revenim le relațiile moldo-ruse, cum comunică acum Chișinăul și Moscova? Din discursul public observăm că e puțin loc pentru diplomație și înțelegem că această diplomație își joacă rolul în discuțiile despre care noi, jurnaliștii și cetățenii, știm mai puțin.

Relațiile moldo-ruse continuă să fie la cel mai jos punct din istoria noastră recentă. Este un lucru care reflectă o realitate tristă, o realitate pe care noi nu o putem schimba, din păcate. Unica țară care poate schimba această realitate este Federația Rusă. Atât timp cât continuă masacrul civililor în Ucraina și distrugerea obiectivelor civile, a infrastructurii energetice, este greu să ne imaginăm că am putea îmbunătăți relațiile cu Federația Rusă.

Republica Moldova este un stat pașnic, un stat care își dorește să aibă relații bune cu toată lumea. Avem diasporă în Federația Rusă, avem anumite relații economice, dar nu putem să trecem peste această realitate extrem de regretabilă, în care Federația Rusă continuă într-un mod insistent, cinic să distrugă, să anihileze un stat vecin, un stat prieten. De aceea comunicarea, așa cum spuneam, se rezumă doar la contacte cu ambasada de aici de pe loc. De cele mai multe ori, este vorba despre note de protest, de chemarea la MAE a ambasadorului sau a însărcinatului cu afaceri pentru a i se prezenta aceste note de protest.

Iar cealaltă comunicare are loc în spațiul public și prin intermediul comunicatelor de presă, de cele mai multe ori prin intermediul răspunsurilor la atacurile care vin din partea MAE-ului rus. Noi încercăm să fim diplomați, pe cât ne stă în puteri.

Federația Rursă și MAE-ul rus a renunțat demult la diplomație. Sunt, de fapt, o portavoce a războiului, sunt portavoce a Kremlinului. Au renunțat la diplomație demult. Noi continuăm să apărăm interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor noștri și vom da ripostă de fiecare dată acestor atacuri nejustificate din partea MAE-ului Federației Ruse, dar am constatat demult că ei nu-și aparțin, ei nu sunt o entitate independentă și nu promovează diplomația în sensul cunoscut al cuvântului, dar sunt o portavoce a războiului și acest lucru este clar pentru toată lumea.

E de înțeles pentru toată lumea, noi ne-am dori o îmbunătățire și suntem dispuși să facem totul pentru această îmbunătățire, dar acest lucru trebuie să fie cumva o mișcare de pe ambele sensuri, o mișcare reciprocă. În acest moment nu vedem din partea Federației Rurse o asemenea dorință și această lipsă de dorință se vede zilnic cu prisosință în Ucraina. Dimpotrivă, în ultima perioadă vedem o escaladare a conflictului prin acele atacuri furibunde ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei. Toate acestea se răsfrâng inclusiv și asupra Republicii Moldova.

Pe subiectul energetic, există discuții despre sprijinirea Republicii Moldova în acest sezon rece, așa cum s-a întâmplat anii trecuți?

Acesta este aportul principal al diplomației noastre, când vine vorba despre ameliorarea crizei energetice, contribuția MAE fiind atragerea de resurse pentru a suplini acel Fond de vulnerabilitate energetică și pentru a consolida infrastructura energetică a Republicii Moldova. Bunăoară, acel proiect strategic pentru noi –  interconectarea energetică cu spațiu românesc și cu spațiu european, linia de înaltă tensiunea Isaccea-Vulcănești și cealaltă linie de înaltă tensiunea care urma să fie construită la nord. Aceste investiții în securitatea energetică Republicii Moldova sunt într-o anumită măsură și rodul activității diplomaților noștri.

Acum, firește, ne concentrăm pe atragerea de fonduri. În ultimul timp au fost de la o serie de parteneri, inclusiv la Platforma de Sprijin. Până atunci și de atunci, au fost declarate și oferite pachete de sprijin din partea unui șir întreg de parteneri europeni. Le apreciem foarte mult.

SUA ne-au oferit 80 de milioane de dolari recent pentru a consolida reziliența statului nostru. Continuăm să consolidăm relații cu partenerii noștri, inclusiv pentru a obține acest sprijin. Grație partenerilor internaționali, partenerilor de dezvoltare, am reușit să depășim acea criză colosală în care ne-am pomenit acum doi ani, când am fost șantajați de-a dreptul.

Kremlinul a sperat că va putea să ne îngenuncheze, că va putea să ne abată de la cursul nostru de integrare europeană. Da nu a reușit. Nu va reuși nici de această dată, grație consolidării societății noastre, rezilienței instituțiilor statului și, firește, datorită sprijinului generos al partenerilor noștri.


Ce priorități are stabilite MAE pentru anul care vine?

Avem o agendă plină, cel puțin pentru prima jumătate de an. Dar este un proces de muncă continuă. Așa cum am demonstrat rezultate în acest an, vom continua să livrăm rezultate pe măsura așteptărilor cetățenilor noștri, atât în domeniul consolidării relațiilor politice cu țările partenere, atât în domeniul consolidării diplomației economice, culturale, în procesul de integrare europeană, firește, dar și în domeniul de lărgire a ambițiilor și orizonturilor diplomației noastre.

În acest an am semnat un acord extrem de important cu Arabia Saudită – Acordul politic de bază, care deschide oportunități mari de colaborare cu această țară. Vom munci pentru a crește prezența Republicii Moldova și ancorarea noastră și în Asia Centrală, unde există oportunități la fel de mari. Vom munci pentru a fi mai prezenți și mai ancorați în Orientul Mijlociu, în lumea arabă.

Și deschiderea în curând a unei ambasade a Israelului la Chișinău este o mare realizare și un lucru care va cimenta relațiile noastre cu Israelul, unde avem interese economice, politice, avem o diasporă.

De astfel, în 2024  au fost câteva ambasade deschise sau anunțate – Irlanda, Grecia, Danemarca, Norvegia etc. Acest lucru demonstrează că Republica Moldova merge pe drumul corect, suntem pe făgașul normalității, dezvoltării și acest lucru se reflectă și într-o prezență diplomatică mai mare în Republica Moldova.

Vom continua să munci pentru a consolida și crește imaginea pozitivă a țării noastre în Occident, inclusiv prin organizarea Zilelor Republicii Moldova în țările Uniunii Europene și nu doar, pentru că odată ce ne vor cunoaște, mai mulți parteneri și prieteni de-ai noștri, odată ce mai multă lume va descoperi produsele Moldova, vinul nostru extraordinar, oamenii noștri extrem de binevoitori și ospitalieri, vom putea contribui la creșterea turismului în Republica Moldova, care la fel este o prioritate importantă pentru noi.

Diplomația Republicii Moldova rămâne o componentă esențială în livrarea așteptărilor de consolidare și de asigurare a interesului național al Republicii Moldova, care nu este altceva decât asigurarea păcii, prosperității și dezvoltării economice aici, la noi acasă.

Elena Nistor, IPN