Îmbătrânirea activă şi în condiţii sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populaţia în vârstă de 55 ani şi peste din Republica Moldova. Acestea sunt datele reflectate de Indicele de Îmbătrânire Activă, un indicator care măsoară situaţia actuală a populaţiei de această vârstă. Indicele, care a fost lansat miercuri, 6 aprilie, arată că Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populaţie de vârstă pre-pensionară 55-59 de ani şi 60-64 de ani – 49% şi respectiv 27,6%, transmite IPN.
Potrivit unui comunicat de presă al Fondului ONU pentru Populaţie, Republica Moldova prezintă restanţe semnificative la toate domeniile Indicelui de Îmbătrânire Activă. Indicele acumulează 27,1 puncte, cu 7 puncte mai puţin decât media ţărilor Uniunii Europene. Acesta arată că doar 1 din 10 persoane în vârstă participă activ şi se implică în viaţa socială. Studiu relevă că fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viaţă independentă, sănătoasă şi în siguranţă, pe când în ţările UE în astfel de situaţie se află doar 1/3 din vârstnici.
De asemenea, Indicele arată că Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea activă, cât şi un mediu nefavorabil pentru aceasta. Una din cauze este speranţa de viaţă mică a populaţiei în comparaţie cu ţările UE. Printre factori se numără nivelul scăzut de studii şi bunăstare mintală a populaţiei în vârstă, nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populaţie.
De asemenea, studiu denotă că vârstnicii din Moldova au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de învăţare continuă pe parcursul întregii vieţi. Totodată, femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbaţi, şi se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară şi fizică. Indicele de Îmbătrânire Activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbaţi 29,2 puncte.
Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetătoare ştiinţifică, coordonatoare al Centrului de Cercetări Demografice, a constatat că barierele pentru o îmbătrânire activă îşi au rădăcinile în slaba funcţionare a tuturor sferelor vieţii sociale care nu asigură un nivel decent de trai, oportunităţi de participare şi integrare pe piaţa muncii şi în societate, securitate personală, precum şi starea de sănătate precară a populaţiei.
Reprezentanta adjunctă a UNFPA în Republica Moldova, Natalia Cojohari, a declarat că îmbătrânirea nu mai poate fi considerată drept un domeniu ce ţine doar de sistemului de pensii şi protecţie socială. „Moldova este una din cele mai tinere ţări din Europa, care îmbătrâneşte cel mai rapid. UNFPA va continua să susţină Guvernul Republicii Moldova în a face faţă dinamicii demografice existente prin schimbul de bune practici cu alte ţări care trec prin procese similare, precum şi prin susţinerea îmbătrânirii active şi solidarităţii între generaţii, a declarat Natalia Cojohari.
Indicele de Îmbătrânire Activă a fost lansat Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie.