23 august - Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului

La 23 august Europa marchează Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat acum 71 de ani. Doctorul în ştiinţe istorice, Mariana S. Ţăranu, a declarat pentru Info-Prim Neo că pentru actualul teritoriu al Republicii Moldova consecinţa directă a pactului a fost anexarea Basarabiei la 28 iunie 1940. Ziua de 23 august redevine tragică în 1944, atunci când Basarabia revine în sfera de influenţă sovietică până la declararea independenţei de către actuala Republică Moldova, menţionează Mariana S. Ţăranu. Acum un an, la 70 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, deputaţii europeni au ales data de 23 august 1939 pentru a aminti de crimele comise de cele două tiranii. Europenii au spus clar că o înţelegere comună a trecutului este necesară pentru construirea viitorului comun. Astfel, într-o rezoluţie a Parlamentului European se spune că în secolul XX, ţările Europei s-au confruntat cu două regimuri totalitariste – nazist şi stalinist, în timpul cărora au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. „Pactul de neagresiune dintre Germania şi URSS, semnat la 23 august 1939, a provocat un mare şoc democraţiilor lumii. Rămas în istorie sub denumirea Pactului Ribbentrop-Molotov, documentul a fost, de facto, un pact dintre cei doi mari dictatori ai timpului - Hitler şi Stalin”, explică istoricul Mariana S. Ţăranu. Actul semnat între cele două state, aparent, era unul clasic de neagresiune, care prevedea, inclusiv, posibilitatea ca respectivele regimuri să se consulte în cazul în care apăreau disensiuni şi să nu recurgă la forţa militară. „Pactul sovieto-german a fost însoţit însă şi de un Protocol adiţional secret care viza delimitarea sferelor de interes în Europa Răsăriteană. Potrivit acestuia, în scurt timp Polonia a fost împărţită între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut 10% din teritoriu, estul şi nordul României, precum şi trei state baltice au fost anexate forţat de către Uniunea Sovietică”, explică doctorul în ştiinţe istorice. În acelaşi timp, Mariana S. Ţăranu menţionează că pentru teritoriile româneşti de la Est de Prut ziua de 23 august 1944 semnifică începutul celei de-a doua ocupaţii sovietice. „Marile pierderi de pe front din vara anului 1944, precum şi agravarea situaţiei României au determinat forţele procomuniste române din opoziţie să se coaguleze. La 23 august 1944, chemat în audienţă la Palatul Regal, Ion Antonescu a fost arestat din ordinul regelui Mihai I. Acest fapt a însemnat alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite în lupta împotriva trupelor germane”, a spus Marian S. Ţăranu. Potrivit istoricului, în timp ce actul de la 23 august 1944 a constituit o grea lovitură pentru Germania şi intrarea României în sfera de influenţă sovietică, pentru teritoriile româneşti de la Est de Prut a început cea de-a doua perioadă a ocupaţiei sovietice care a durat până la proclamarea independenţei de stat. Mariana S. Ţăranu a spus că reocuparea teritoriilor de la Est de Prut de către URSS în august 1944 a produs schimbări de ordin politic, economic, social, instituţional, naţional şi cultural. Sub protecţia Armatei Roşii pe respectivele teritorii s-au reinstaurat structurile Partidului Comunist (bolşevis.) şi ale statului sovietic, a fost reluată confiscarea şi naţionalizarea proprietăţii private, crearea unităţilor de producţie de tip sovietic, chimizarea excesivă, deportările, foamea organizată, distrugerea intelectualităţii, în acelaşi timp intensificându-se şi ofensiva asupra conştiinţei naţionale.