În contextul instabilităţii politice şi economice din 2015, organizaţiile societăţii civile au întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte participarea în procesul de luare a deciziilor – arată Indexul Sustenabilităţii OSC-urilor din Republica Moldova pentru 2015, prezentat joi, 21 iulie, de Centrul de Instruire şi Consultanţă Organizaţională (CICO), transmite IPN.
În studiu se menţionează că mandatul consiliului Naţional de Participare (CNP) – structura de bază prin care Guvernul consultă societatea civilă la luarea deciziilor – a expirat la sfârşitul anului 2014 şi a rămas nefuncţional până la finele lui 2015.
Organizaţiile societăţii civile pot fi înregistrate atât la nivel naţional, de Ministerul Justiţiei, cât şi la nivel local – de autorităţile publice locale. Conform versiunii electronice a Registrului de Stat al Organizaţiilor Necomerciale al Ministerului Justiţiei, în decembrie 2015 erau înregistrate 10222 de organizaţii, dintre care aproximativ o mie au fost înregistrate în 2015. Doar aproximativ un sfert din organizaţii au desfăşurat anumite activităţi în ultimii trei ani. În regiunea transnistreană, în 2015 erau înregistrate aproximativ 2500 de organizaţii ale societăţii civile.
Cadrul legislativ pentru OSC-uri a înregistrat schimbări negative în 2015, în special din cauza modificărilor aduse la Codul Fiscal şi a eşecului de a institui „Ghişeul unic” pentru înregistrarea acestor organizaţii. Înregistrarea lor este în general favorabilă la nivel naţional, însă la nivel local mai sunt carenţe. Spre exemplu, administraţia publică locală nu menţine o bază de date a OSC-urilor înregistrate şi are cunoştinţe limitate privind atribuirea numărului unic de înregistrare a acestora.
Legea numită generic „2%”, care oferă persoanelor fizice posibilitatea de a direcţiona 2% din impozitul pe venit către OSC-uri, nu a fost implementată nici în 2015. Centrul de Resurse Juridice din Moldova a lucrat împreună cu Parlamentul pentru a elabora un proiect de lege care ar permite implementarea prevederii cu 2% din 2017.
Criza economică şi politică din Moldova şi emigrarea locuitorilor a afectat şi resursele umane din cadrul OSC-urilor. Retenţia angajatorilor şi voluntarilor reprezintă o problemă în creştere, iar organizaţiile deseori contractează persoane pentru a presta anumite servicii în loc să angajeze pe cineva pe o perioadă îndelungată de timp.
OSC-urile din regiunea transnistreană rămân în continuare slab dezvoltate organizaţional. În UTA Găgăuzia capacităţile organizaţionale ale organizaţiilor sunt la fel limitate, în special în zonele rurale, iar participarea lor în procesul decizional este redusă.
Imaginea publică a OSC-urilor nu s-a schimbat semnificativ în 2015. Mass-media la nivel local şi naţional rămâne neinteresată de sectorul non-profit şi nu e pe deplin dispusă să promoveze activităţile organizaţiilor. De obicei OSC-urile trebuie să plătească pentru ca activităţile lor să fie prezentate la radio şi TV. Încrederea publică în OSC-uri continuă să fie limitată. Conform Barometrului Opiniei Publice din 2015, doar circa 24% dintre cetăţeni au încredere în acestea.
