2010 a fost anul relansării procesului de privatizare după criza financiară

Circa 100 mln lei au fost obţinute anul trecut din privatizarea proprietăţii de stat. Aceasta în condiţiile în care Lega bugetului pentru anul 2010 preconiza venituri din privatizări în sumă de 430 mln lei, transmite Info-Prim Neo cu referire la date ale Ministerului Economiei. La cele trei runde de licitaţii desfăşurate la Bursa de Valori au fost expuse acţiuni ale statului în 54 de societăţi pe acţiuni, dar s-au reuşit vânzări în 29 din acestea. Din cele 16 bunuri scoase la concursuri investiţionale şi comerciale au fost privatizate 8: 6 cinematografe şi 2 întreprinderi complexe patrimoniale unice. Iar la licitaţiile tradiţionale „cu strigare” din cele 20 de obiecte, preponderent construcţii nefinalizate, au fost solicitate 4. Au mai fost privatizate încăperi nelocuibile date în locaţiune şi alte active. Tudor Copaci, directorul general al Agenţiei Proprietate Publică (APP) consideră, totuşi, o realizare faptul că s-a reuşit relansarea, din luna iunie, a procesului de privatizare, având în vedere consecinţele crizei financiare care i-a determinat făcut pe mulţi oameni de afaceri să-şi stopeze activităţile investiţionale. „Din păcate, la privatizările din anul 2010 au participat doar întreprinzători locali, dar suntem satisfăcuţi de faptul că investitorii s-au obişnuit cu graficul de expunere la licitaţii şi concursuri a bunurilor proprietate de stat, o dată la două-trei luni. Procesul de privatizare va fi continuat şi în 2011”, a menţionat Tudor Copaci. Directorul APP a mai spus că în 2010, cu susţinerea partenerilor de dezvoltare, s-a făcut analiza economico-financiară a 350 din cele 500 de întreprinderi de stat şi societăţi comerciale în care statul are cotă-parte. Exerciţiul respectiv oferă posibilitatea de a lua decizii adecvate privind expunerea lor la privatizare sau identificarea altor modalităţi de a le transmite în gestiunea sectorului privat. O reuşită a anului pentru APP o constituie şi ajustarea Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) la legislaţia comunitară, prin promovarea unor modificări în legile cu privire la concesiuni, cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, cu privire la serviciile publice de gospodărire comunală etc. „Cadrul legal modificat oferă posibilitatea desfăşurării unei activităţi depline şi eficiente a partenerilor publici şi celor privaţi pentru respectarea intereselor reciproce şi echitabile dintre stat, colectivităţile locale şi întreprinderi” a subliniat Tudor Copaci. La nivel republican au fost lansate două proiecte de PPP, unul pentru crearea Centrului de diagnostică imagistică şi radioterapie, propus de Ministerul Sănătăţii cu sprijinul consultativ al Corporaţiei Financiare Internaţionale, iar al doilea de edificare a unei parcări multietajate în cadrul Aeroportului Internaţional Chişinău. Pentru a asigura respectarea drepturilor statului în procesul deetatizării proprietăţii publice prin PPP în cadrul APP a fost creată Direcţia Politici de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice, iar recent a fost instituită Unitatea pentru PPP.