Plecarea peste hotare împreună cu părinţii este una dintre cele mai frecvente cauze ale abandonului şcolar. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, la începutul anului şcolar 2014-2015, au fost înregistrate 221 de cazuri de abandon şcolar, peste 40% dintre aceşti elevi au plecat peste hotare împreună cu părinţii.
Sociologul asociat al IDIS Viitorul, Diana Cheianu, expert în politici educaţionale, a declarat pentru IPN că în ultimii se atestă un număr destul de mare de copii care merg la părinţii plecaţi peste hotare şi sunt integraţi în sistemul educaţional al ţărilor de destinaţie. O parte dintre moldovenii plecaţi peste hotare la muncă s-au integrat în ţările respective şi hotărăsc să-şi reunifice familiile acolo, abandonând idea de a reveni în Moldova.
Interviurile realizate cu aceşti copii şi părinţi arată că în Italia, Franţa, Portugalia şi alte ţări copiii moldoveni se integrează reuşit, au performanţe şi rezultate şcolare bune. Cel mai dificil este la început, când trebuie să facă faţă unor probleme de integrare, mai ales în cazul copiilor adolescenţi. „Cu cât vârsta copiilor este mai mare, cu atât procesul de integrare este mai dificil. De obicei aceşti tineri consideră că părinţii i-au abandonat prima dată în Republica Moldova, deci ei au rămas singuri, şi-au creat prieteni, o anumită zonă de confort şi luarea acestor copii este considerată ca o a doua trădare. Ei nu o văd ca o reintegrare, pentru că ei se consideră străini. Au fost identificate cazuri când sunt complicate relaţiile dintre părinţi şi adolescenţi şi sunt multe încercări ale părinţilor de a merge cu copiii la psiholog ca să-i ajute în procesul de reintegrare”, a spus Diana Cheianu.
Cât priveşte alte cauze ale abandonului şcolar, sugestia este ca autorităţile să întreprindă mai multe măsuri pentru minimalizarea fenomenului. Trebuie consolidate eforturile de lucru cu familiile vulnerabile, în care copiii, în loc să meargă la şcoală, trebuie să se implice în anumite munci sau să stea cu fraţii surorile acasă pentru a-i supraveghea. „În cazul dat, mecanismul inter-sectorial ar trebuie să fie pus în funcţiune, să existe o legătură mai puternică între cadrele didactice, părinţi şi asistenţii sociali”, a spus expertul IDIS.
Dintre cei 221 de copii neşcolarizaţi, cei mai mulţi, 157, sunt din clasele gimnaziale, a V-IX-a. Din numărul total de copii care au abandonat şcoala, 101 sunt de etnie romă. Cele mai multe cazuri de abandon au fost înregistrate în Nisporeni (60 de cazuri). Pentru a preveni abandonul şcolar, Ministerul Educaţiei asigură alimentaţia gratuită a tuturor copiilor din clasele I-IV şi a copiilor din clasele V-IX care provin din familii defavorizate. Toţi elevii din clasele I-IV sunt asiguraţi gratuit cu manuale şcolare, la fel ca şi elevii din clasele gimnaziale care provin din familii social-vulnerabile. Elevii care învaţă în şcoli din localităţile vecine, drept rezultat al optimizării reţelei de şcoli, sunt transportaţi gratuit spre aceste instituţii.
Diana Cheianu a spus că aceste măsuri sunt de mult aplicate, ele reduc într-o oarecare măsură abandonul, dar nu sunt suficiente. „Este nevoie de o conlucrare între specialişti la nivel local pentru că fiecare caz de abandon trebuie de analizat în parte. Există uneori şi alţi factori care determină copii să abandoneze şcoala”, a spus ea.
Pe 14 februarie, Ministerul Educaţiei va actualiza informaţiile despre abandonul şcolar.
