Independenţa Curţii Constituţionale este o confirmare a funcţionării statului de drept. Curtea are rol stabilizator atât în context juridic, cât şi politico-istoric. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Nicolae Timofti în cadrul primului Congres al Asociaţiei Justiţiei Constituţionale a Statelor din Regiunea Mării Baltice şi Mării Negre, care a avut loc la Chişinău, transmite IPN.
„Garantarea independenţei Curţii Constituţionale, implicit a judecătorilor care o compun, constituie condiţia fundamentală a îndeplinirii rolului acestora, dar şi o confirmare a funcţionării statului de drept”, a declarat preşedintele. Nicolae Timofti şi-a exprimat convingerea că înfiinţarea Asociaţiei Justiţiei Constituţionale a Statelor din Regiunea Mării Baltice şi Negre este de bun augur şi vine să promoveze bunele practici jurisdicţionale în materie de drept constituţional.
Prezent la eveniment, preşedintele Parlamentului, Andrian Candru, a afirmat că într-o democraţie în devenire, cum este Republica Moldova, independenţa Curţii Constituţionale trebuie protejată, indiferent de criticile sau remarcile la care este supusă uneori, mai ales din partea politicului. Potrivit lui, atitudinea faţă de deciziile instanţei constituţionale reflectă nivelul de maturitate politică a actorilor politici şi a societăţii în ansamblu.
Preşedintele Parlamentului a menţionat că hotărârile Curţii Constituţionale sunt criticate nu doar în Republica Moldova, ci şi în state cu tradiţii democratice. Speakerul a declarat că Înalta Curte nu a rămas indiferentă la imperativele statului de drept, referindu-se la câteva decizii prin care „au fost puse la punct nişte aspecte extrem de importante pentru Republica Moldova”. Este vorba despre faptul că o persoană nu se poate afla în arest mai mult de 30 de zile în cazul unui mandat şi 12 luni în total, precum şi alegerea preşedintelui prin vot direct de cetăţeni.
Congresul Asociaţiei Justiţiei Constituţionale a Statelor din Regiunea Mării Baltice şi Mării Negre a reunit preşedinţi şi judecători din România, Ucraina, Georgia, Lituania, Letonia, Polonia, Cipru, Turcia, reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia şi ai organismelor internaţionale, deputaţi, reprezentanţi ai mediului academic, societăţii civile şi corpului diplomatic.
