Moldova este plină de sate cu denumiri haioase. Marchet, Flămânzeni, Limbeni, Cârnăţeni, Târşiţei – sunt doar câteva denumiri care stârnesc zâmbete atunci când sunt auzite pentru prima dată. În cele mai multe cazuri localnicii spun că denumirile au rămas încă de pe vremea boierilor care au locuit cândva pe aceste meleaguri, notează Info-Prim Neo. Un şir de sate poartă denumiri care se trag de la prenumele unei persoane. Printre acestea sunt Andruşul de Jos şi Andruşul de Sus în raionul Cahul, Marianca de Sus în Căuşeni, Ecaterinovca, Bogdanovca şi Dimitrovca în Cimişlia, Elenovca în Donduşeni, Dumitreni în Floreşti, Danu, Serghieni şi Petrunea în Glodeni, Ilenuţa în Făleşti, Alexeevca în Edineţ, Antonovca, Evghenievca, Gavrilovca, Petrovca şi Vladimireuca în Sângerei. Şi în raionul Orhei sunt trei sate ale căror denumiri provin de la prenumele unei persoane. Este vorba de localităţile Jora de Sus, Jora de Jos şi Jora de Mijloc. Potrivit sătenilor, în aceste locuri cândva a trăit unui boier pe nume Jora. Acesta avea multe pământuri. Când şi-a pus la cale cei trei feciori, boierul le-a împărţit pământurile: celui mai mare i-a dat partea de sus, celui mijlociu pământurile din mijlocul gospodăriei, iar celui mai mic i-a lăsat partea de jos a localităţii, astfel au apărut cele 3 sate. În Moldova sunt şi localităţi cu denumiri care provin de la alimente – Brânza în raionul Cahul, Brânzeni la Edineţ, Glodeni şi Teleneşti, Aluatu din Taraclia. Există şi satul Cârnăţeni, în raionul Căuşeni. Alte denumiri de sate provin de la animale, păsări sau insecte – Ţânţăreni şi Şerpeni în Anenii Noi, Gâsca şi Ursoaia în Căuşeni, Iepureni în Cantemir, Bursuc şi Căpreşti în Floreşti, Albina în Cimişlia. Primarul satului Săseni din Călăraşi, Victor Alexandru, a declarat pentru Info-Prim Neo că localitatea este atestată încă în anul 1437 şi, potrivit legendei, aici au locuit boieri şi arcaşi încă de pe timpul domnitorului Ştefan cel Mare. Cât despre denumirea localităţii, din bătrâni se spune că la intrarea în sat erau mai mulţi copaci de salcie şi era un copil care încă nu ştia a vorbi bine şi spunea copacului de salcie – „sasie”. Primarul spune că şi în România, în judeţele Galaţi şi Buzău, există localităţi cu aceeaşi denumire. O localitate din Teleneşti poartă denumirea de Târşiţei. Unii zic că e vorba de o familie care a locuit demult pe acolo şi avea trei viţei. Alţii zic că denumirea vine de la un râu din apropiere. Satele Limbenii Noi şi Limbenii Vechi din Glodeni nu au nimic în comun cu limba. Aşa a fost numit satul de un boier, Leonardo, care a locuit în aceste locuri. Valea Perjei. Aşa se numesc două sate, unul din raionul Taraclia şi altul din raionul Cimişlia. Primarul satului Valea Perjei din Taraclia, Alexandru Popov, susţine că pe vremuri aici existau multe livezi cu prune, plantate într-o vale, iar de aici şi denumirea localităţii. Cât priveşte celălalt sat, se spune că denumirea i-a fost dată de localnicii din Taraclia, care s-au mutat cu traiul în Cimişlia. Despre satul Pivniceni din Donduşeni sătenii spun că pe aceste meleaguri a trăit cândva un boier care avea o pivniţă mare, unde se vindea bere, şi de aici denumirea satului. Potrivit autorităţilor locale, în prezent în sat nu mai există pivniţă. Cât priveşte satul Marchet din Hânceşti, denumirea nu are nimic în comun cu vreun magazin sau piaţă – market din engleză. Cândva aici a locuit un boier pe nume Marchet, de la care se trage denumirea localităţii. În Republica Moldova sunt şi sate care poartă numele unor personaje istorice, cum ar fi Decebal, Alexandru cel Bun şi chiar şi Regina Maria, toate din raionul Soroca. Locuitorii din Regina Maria se numesc cu mândrie regineni. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în Republica Moldova există peste 1600 de sate.