Un număr mare de copii, orfani sau cu părinţi în viaţă, ajung în internate sau instituţii medicale cu regim închis atunci când tutorii se răzgândesc să mai aibă grijă de ei şi cer anularea deciziei de instituire a tutelei. În lipsa unor servicii alternative de plasament, când părinţii nu sunt în viaţă sau nu pot avea grijă de copii, iar tutorii renunţă la acest angajament, instituţionalizarea copiilor rămâne singura cale la care recurg autorităţile.

Şefa Serviciului protecţia drepturilor copilului din cadrul Oficiului Avocatului Poporului, Tatiana Crestenco a declarat, într-o conferinţă de presă la IPN, că anularea deciziei de instituire a tutelei sau curatelei asupra copiilor este de competenţa  autorităţilor locale, care însă nu asigură pe mai departe copiii scoşi de sub tutelă cu servicii necesare, iar aceştia rămân fără susţinere.

Tatiana Crestenco a adus exemplul unui minor, care a fost scos de sub tutelă şi plasat în Spitalul de Psihiatrie din municipiul Chişinău, pe motiv că nu au fost identificate alte servicii de plasament. Minorul a stat 4 luni în spital, până când reprezentanţii Oficiului Avocatului Poporului au intervenit, la sesizarea medicilor. În prezent copilul este plasat într-o familie care este dispusă să-l crească, însă acesta are nevoie de asistenţă psihologică şi socială. Pe marginea acestui caz au fost pornite 2 cauze penale, pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu şi admiterii relelor tratamente.

O altă minoră, după desfacerea curatelei, a plecat să locuiască cu sora sa, cu care nu a avut o relaţie anterior, însă la scurt timp sora a plecat peste hotare, iar minora a dispărut fără urmă. De la începutul lunii mai nu se cunoaşte nimic despre ea. Autorităţile locale nu au stabilit nicio formă de protecţie a minorei.

În contextul alegerilor din 14 iunie, Tatiana Crestenco le-a sugerat viitorilor primari, pe lângă proiectele de reparaţie a drumurilor şi alte iniţiative, să se îngrijească în mod prioritar de protejarea drepturilor copiilor şi să monitorizeze familiile în situaţiile de risc.

O problemă constatată de Oficiul Avocatului Poporului se referă şi la faptul că minorii aflaţi în stare de arest nu pot să-şi continue studiile după finalizarea treptei gimnaziale, este vorba de studii liceale sau profesionale, din cauza lacunelor în Legea cu privire la sistemul penitenciar, care prevede că învăţământul obligatoriu încetează la vârsta de 18 ani. După recomandările de rigoare, Departamentul Instituţiilor Penitenciare a propus modificarea legii.

Tatiana Crestenco a mai spus că sunt atestate şi îmbunătăţiri la capitolul respectării drepturilor copilului, şi anume Ministerul Educaţiei a elaborat o instrucţiune specifică de creare a condiţiilor pentru absolvenţii cu cerinţe educaţionale speciale. O altă îmbunătăţire ţine de condiţiile de audiere a copiilor martori sau victime, dar şi posibilitatea raportării cazurilor de abuz asupra copiilor în instituţiile de învăţământ.