Contribuţiile financiare informale ale părinţilor pentru educaţia copiilor au crescut în anul 2015 cu 8% comparativ cu 2012. Deşi ritmul de extindere a acestui fenomen s-a diminuat, tendinţa de creştere nu a fost oprită. Datele fac parte dintr-un studiu sociologic cu referire la etica şi integritatea academică în învăţământul general, elaborat de către Institutul de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul „CBS-AXA”. Cercetarea a fost efectuată în rândul părinţilor, profesorilor şi elevilor clasei a XII-a.
Sociologicul Centrului „CBS-AXA”, Natalia Vlădicescu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN că diferenţa dintre plăţile informale colectate în mediul urban decât în cel rural este foarte mare. Astfel, dacă în sate media plăţilor informale este de puţin peste 400 de lei anual, în mediul urban acestea urcă până la peste o mie de lei, fiind de 2,7 ori mai mari.
Potrivit sociologului, cele mai frecvente plăţi informale au fost achitate pentru reparaţii, cadouri pentru profesori, procurarea de bunuri pentru şcoala şi pentru orele suplimentare. Studiul arată că aproape jumătate dintre părinţii intervievaţi percep plăţile suplimentare drept o normă socială. 37% consideră că prin plăţile achitate îmbunătăţesc condiţiile fizice din şcoală.
Studiul arată, de asemenea, că 70% dintre părinţii intervievaţi sunt de părere că copilul lor va primi studii calitative indiferent de plăţile suplimentare. Totodată, circa un sfert dintre respondenţi consideră că elevii din familiile sărace sunt defavorizaţi, deoarece părinţii lor nu-şi pot permite achitarea plăţilor suplimentare.
Profesorii chestionaţi în cadrul studiului susţin că cea mai mare parte a mijloacelor financiare colectate de la părinţi sunt folosite pentru activităţile extracurriculare, sărbători, iar beneficiarii sunt elevii.
De asemenea, studiul relevă faptul că prevederile Codului de etică al cadrului didactic, adoptat recent de Ministerul Educaţiei, nu sunt cunoscute în rândul respondenţilor, inclusiv printre profesori. Unele cadre didactice îl percep ca o formă de presiune şi de jignire. „Sunt revoltaţi de faptul că li se mai impune un document, sunt consideraţi cei mai coruptibili şi percep acest lucru ca un mod de a-i denigra”, a afirmat Natalia Vlădicescu.
Directorul de programe al IPP, Anatol Gremalschi a declarat că prin acest studiu, autorii au vrut să identifice amploarea fenomenului plăţilor informale, cauzele şi percepţia publică faţă de fenomen, dar şi în ce măsură ultimele legi adoptate în domeniul educaţiei au contribuit la schimbarea situaţiei. „Direcţia dorită este să diminuăm plăţile informale în învăţământ, să asigurăm şanse egale la studii tuturor copiilor indiferent de situaţia materială şi, un lucru foarte important, să mobilizăm opinia publică în favoarea unui comportament etic”, a declarat Anatol Gremalschi.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 605 părinţi pe parcursul lunii aprilie curent. De asemenea datele au fost colectate prin intermediul a mai multor focus grupuri la care au participat părinţi, elevi şi cadre didactice. De asemenea, au fost realizate interviuri cu reprezentanţii direcţiilor de învăţământ şi directori de şcoală. Marja de eroare a studiului este de 4%.
