Majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale aplică selectiv şi fragmentar legislaţia privind transparenţa în procesul decizional. Cele mai frecvente abateri sunt lipsa unei pagini web cu rubrică destinată transparenţei decizionale; neinformarea părţilor interesate referitor la iniţierea elaborării unei decizii; lipsa consultărilor publice sau consultarea formală asupra proiectelor de decizii. Totodată, majoritatea actelor emise şi adoptate de către autorităţile publice locale nu sunt aduse la cunoştinţa comunităţii, fie sunt comunicate selectiv etc. Concluziile au fost prezentate în cadrul unei mese rotunde a Agendei Naţionale de Business (ANB) , organizate de IDIS „Viitorul”, transmite IPN.
Directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a declarat că deciziile luate de autorităţi nu întotdeauna sunt făcute publice, iar asemenea acţiuni au loc atât la nivel central cât şi la nivel local. „Aici putem aminti, de exemplu, şedinţele secrete ale Guvernului Republicii Moldova în legătură cu repartizarea banilor publici, dar şi procesul de consultare defectuoasă şi aprobare netransparentă a bugetelor la nivel local. Constituirea unor platforme eficiente de dialog, în mod special la nivel local, între autorităţi şi cetăţeni ar facilita accesul la informaţie publică şi ar creşte gradul de conştientizare a populaţiei privind implicarea în procesul decizional,” a precizat Liubomir Chiriac.
Coordonatorul ANB, Tatiana Lariuşin, consideră că ne confruntăm cu probleme de implementare a Dialogului Public Privat atât la nivel central, cât şi local. Legea transparenţei decizionale nu funcţionează şi există cazuri frecvente când societatea civilă şi mediul de afaceri nu sunt implicate în consultări. Din acest motiv, ANB a stabilit ca prioritate monitorizarea modului în care este implementată această lege.
Potrivit juristului ANB/IDIS „Viitorul”, Viorel Pârvan, nerespectarea legii privind transparenţa în procesul decizional are mai multe cauze, pornind de la informarea insuficientă a autorităţilor cu referire la prevederile legii, lipsa resurselor tehnice şi financiare, dar şi lipsa unor mecanisme de control şi sancţionare pentru nerespectarea transparenţei decizionale. Expertul propune, în caz de nerespectare a transparenţei decizionale, să fie instituite mecanisme de responsabilizare individuală şi instituţională.
Directorul executiv al Congresului Autorităţilor din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a menţionat că 80% din legile adoptate au carenţa de a nu fi consultate cu cei care urmează să le implementeze, iar consultările sunt formale şi ineficiente. Politizarea excesivă, de asemenea, este un mare impediment.
Prezent la eveniment, reprezentantul Consiliului Europei, Ion Beschieru, a recomandat promovarea democraţiei participative pentru ca cetăţenii să fie implicaţi în acest proces. „Consiliul Europei este instituţia internaţională care promovează şi implementează cele mai multe proiecte destinate APL pornind de la sumedenia de convenţii care prevăd dreptul cetăţenilor de a se implica în actul de guvernare locală. Noi trebuie să creştem abilităţile APL pe de o parte, şi să educăm cetăţenii pe de altă parte”, a spus Ion Beschieru.
Agenda Naţională de Business reprezintă o platformă comună a peste 30 dintre cele mai reprezentative asociaţii de business şi camere de comerţ şi industrie (CCI) din Moldova, lansată de IDIS „Viitorul” în 2008.
