Unde-s banii, Ștefănică? Op-Ed

„Cetățenii Republicii Moldova ar trebui să insiste pe o singură întrebare: unde-s banii, Ștefănică, dovada materială incontestabilă a corupției? Întrebarea e absolut legitimă. Mai ales în contextul reluării finanțării Republicii Moldova de către UE. Mai mult, întrebarea respectivă trebuie adresată și președintelui Consiliului Suprem de Securitate, domnului Igor Dodon...”
---


UE cel mai important susținător și creditor al Republicii Moldova  

Republica Moldova are nevoie de suportul partenerilor de dezvoltare, în special al Uniunii Europene (UE), pentru soluționarea unui șir de probleme provocate de criza epidemică. Necesitatea finanțării externe se profilează foarte clar în recentele inițiative ale Guvernului. Asumarea răspunderii pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020 prevede atragerea unui împrumut de €100 milioane din partea UE pentru acoperirea unei părți a deficitului bugetar, majorat până la 8.1% din PIB. Încurajator este și faptul că recent Comisia Europeană a aprobat debursarea a 30 de milioane din asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, autoritățile căreia au îndeplinit angajamentelor politice convenite în Memorandumul de Înțelegere din noiembrie 2017. Acele angajamente includeau măsuri îndreptate spre: securizarea guvernanței sectorului financiar; reforma sectorului public; lupta împotriva corupției și spălării banilor; diversificarea surselor de energie; îmbunătățirea climatului de afaceri; implementarea măsurilor privind funcționalitatea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

În plus, UE și-a exprimat disponibilitatea de a oferi Republicii Moldova un împrumut de asistență macrofinanciară în valoare de €100 de milioane, bani prevăzuți pentru suportul îndreptat spre depășirea efectelor negative asupra economiei, provocate de infecția COVID-19. Prima tranșă a acestui împrumut va putea fi primită în scurt timp după semnarea noului Memorandum de Înțelegere cu Republica Moldova. Așa funcționează mecanismul condițiilor.

Suportul financiar al UE și condițiile pentru obținerea acestuia

Din cele expuse mai sus, oricine se poate convinge că condițiile UE pentru susținerea Republicii Moldova sunt în beneficiul țării noastre și al cetățenilor ei. Putem doar regreta că autoritățile moldovene nu s-au învrednicit să îndeplinească toate condițiile negociate în 2017 cu UE pentru a beneficia de alte €40 de milioane, prevăzute de memorandului invocat pentru o a treia tranșă. Oricum, este îmbucurător că gheața s-a spart și suportul financiar a fost reluat. Inițierea negocierilor și aprobarea semnării unui Acord de împrumut nou dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova a fost aprobată de Guvern în cadrul ședinței din 8 iulie a.c. Debursarea banilor urmează să aibă loc în două tranșe, în perioada 2020-2021. Așa cum s-a menționat, acordarea primei tranșe a împrumutului nu este condiționată în niciun fel, iar cea de a doua va fi, totuși, condiționată. De aceea, urmează ca Memorandumul de înțelegere să stabilească acțiunile politice pentru a fi îndeplinite în schimbul ajutorului financiar din partea UE.

Ne convingem că, oricum, condițiile sunt indispensabile. De fapt, prim-ministrul Ion Chicu invoca de o manieră implicită necesitatea acestora încă în perioada pe când activa în calitate de consilier al președintelui Igor Dodon. Este de pomină indignarea lui Ion Chicu, referitoare la faptul că UE a fost adineauri indulgentă cu guvernanții moldoveni: „Eu cred că un „Danke shoen” special trebuie să-l adresăm „comisarilor” europeni, care au scris și dictat „istoria de succes” după 2009, culminând cu jaful veacului…, care se ofereau să facă poze cu „reformatorii” de aici, (ei) POARTĂ VINA PENTRU DEZASTRUL ÎN CARE A AJUNS Țara noastră!... Își asumă (ei) vreo răspundere? Nu cred. Sper, noi moldovenii, să umblăm măcar la „mintea cea de pe urmă”, dacă în acei ani nu am fost cu cap să înțelegem lucruri evidente. Să nu călcăm iar pe greblă, cu alte cuvinte”.

Așadar, ne convingem că facerea de bine a UE i se întoarce acesteia cu nemulțumiri și acuzații din partea guvernanților actuali, succesori ai precedenților. Deci, pentru ca EU să nu se mai facă vinovată de hoțiile guvernanților moldoveni e nevoie să se recurgă la impunerea condițiilor stricte în relațiile cu partenerii moldoveni.

Condițiile pe care UE ar trebui să le impună în noul memorandum

Din cele expuse mai sus se vede clar că impunerea condițiilor politice pentru asistența macrofinanciară a Republicii Moldova nu este doar necesară, ci și dorită, cel puțin de către prim-ministrul Ion Chicu. Proiectului noului memorandum cu UE prevede 6 condiții, o parte dintre acestea fiind preluate din condițiile neîndeplinite ale memorandumului din 2017, care au făcut imposibilă accesarea celei de a treia tranșă de €40 de milioane. Deocamdată nu se știe exact despre care condiții anume este vorba. Totuși, ținând cont de situația din țară, în special din Parlamentul Republicii Moldova, condițiile trebuie să se refere la realizări concrete în domeniul combaterii corupției. Mai cu seamă a corupției politice. Temei pentru o astfel de abordare a condițiilor sunt declarațiile și aprecierile înalților demnitari. Bunăoară, președintele Igor Dodon nu contenește să vorbească despre “bandiții” din Parlamentul Republicii Moldova, care cumpără deputați contra sute de mii sau chiar milioane de euro. Astfel de declarații se fac din luna februarie a.c., când a început noua fază a traseismului politic în Parlament. Apogeul corupției politice a fost atins odată oscilațiile mecanice ale deputatului Ștefan Gațcan între socialiști și “bandiți”, dezechilibrând balanța puterii.

Despre “monetizarea” statutului deputatului Gațcan opinia publică a aflat chiar de la șeful statului, care este și președinte al Consiliului Suprem de Securitate. Deci, suntem obligați să presupunem că domnul Igor Dodon este responsabil și vorbește în cunoștință de cauză. Altminteri, prin declarațiile pe care le face, cel puțin, subminează eforturilor prim-ministrului Ion Chicu de atragere a finanțării din partea UE. Într-adevăr, la ce bun ar insistă UE pe combaterea corupției, dacă aceasta înflorește chiar în Parlamentul țări - cea mai importantă instituție a Republicii Moldova. UE nu poate să nu reacționeze la ceea ce se întâmplă în Parlament, altminteri riscă să fie iarăși învinuită că “POARTĂ VINA PENTRU DEZASTRUL ÎN CARE A AJUNS Țara noastră!”

Vorba e că în prezent s-a creat o situație extrem de favorabilă pentru a prezenta dovezi incontestabile privind coruperea deputaților și eradicarea acestui fenomen rușinos prin pedepsirea făptașilor. Aceste dovezi transpar din declarațiile șeful statului din 3 iulie a.c. (min. 2.30 – 3.20), care trebuie doar materializate: „Eu îl cunosc pe dl Gațcan de destul de mult timp. Regret ceea ce s-a întâmplat cu el în ultimele zile, pentru că, pe de o parte, și-a șifonat destul de tare imaginea. Pe de altă parte, a făcut o greșeală foarte mare atunci când s-a dat copleșit, înduplecat, poate șantajat și a făcut acel pas. Eu am discutat cu el ceva timp în urmă. El a venit la mine într-o zi, era puțin speriat și mi-a spus că a venit o rudă, nănașii fiicei, nu știu cine, de la Violeta Ivanov și i-au pus pe masă 500 de mii de euro. El mi-a spus mie acest lucru. I-am spus să se ducă la procuratură, dar nu a vrut să depună denunț.” Surprinzător, dar la cele auzite reacția șefului statului a fost a unui bunic sfătos și nu a unui președinte al Consiliului Suprem de Securitate. Într-adevăr, deputatul PSRM, Ștefan Gațcan, i-a făcut o confesiune domnului Igor Dodon despre o relație dintre cauză și efecte – a primit €500 mii pentru a-și schimba orientarea politică, lucru care s-a și întâmplat și a provocat reacția furibundă a deputaților Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care l-au izolat pe deputatul Gațcan, iar apoi i-au asigurat paza de stat. Deci, actualmente banii încasați de la “bandiți” ar trebui să fie în continuare la domnul Ștefan Gațcan, care, pur și simplu, nu a avut posibilitatea fizică de a-i întoarce comanditarului. Rămâne doar ca acești banii ca dovadă materială să ajungă în posesia procuraturii care să depene firul corupției până la capăt.

Din păcate, nu auzim ca acest lucru să se fi întâmplat, dimpotrivă, vedem că șeful statului și fracțiunea parlamentară îi aduce elogii deputatului Gațcan pentru că după oscilațiile între socialiști și “bandiți”  i-a ales pe primii, asigurându-le majoritatea parlamentară. Oricum, acesta nu este pretext ca să nu predea banii, evident, procuraturii. În astfel de circumstanțe, cetățenii Republicii Moldova ar trebui să insiste pe o singură întrebare: unde-s banii, Ștefănică, dovada materială incontestabilă a corupției? Întrebarea e absolut legitimă. Mai ales în contextul reluării finanțării Republicii Moldova de către UE. Mai mult, întrebarea respectivă trebuie adresată și președintelui Consiliului Suprem de Securitate, domnului Igor Dodon, care ne-a prezentat o mostră de intransigență față de relațiile contractuale cu UE: “Unde-s banii, Petrică? Noi exact aceeași întrebare avem. În rectificarea bugetului de azi vor fi scoși din buget peste 1 miliard de lei, care urmau să vină din UE. Este vorba despre finanțare, a treia tranșă de la suport macro-financiar și este vorba de încă niște proiecte. Noi sperăm mult că ceea ce s-a discutat public și se fac tot felul de declarații, totuși va fi un suport și din partea colegilor din UE”.

Iată că UE este pregătită să ofere banii, întrebarea este cum răspunde Republica Moldova condiției de combatere a corupției? 

Victor Pelin, IPN

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE