RETROSPECTIVA IPN „Economie & Business”

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 12 - 18 octombrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 12 octombrie


Împrumut pentru construcția unei instalații de distrugere a deșeurilor de origine animală

Un acord ce vizează instituirea unui sistem complet de management al subproduselor de origine animalieră a fost semnat de către Ministerul Finanțelor și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. Acesta prevede construcția unei instalații de distrugere/prelucrare a deșeurilor de origine animală nedestinate consumului uman, care ar facilita includerea Republicii Moldova în lista țărilor cu drept de export în Uniunea Europeană a produselor zootehnice. Acordul privind a 3-a Finanțare Adițională pentru Proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova MAC-P” este în valoare de 13,5 milioane de euro, iar perioada de implementare este cuprinsă între anii 2020 și 2024. Rata dobânzii aferentă creditului constituie la momentul actual 0,45 % anual. Suplimentar este prevăzută achitarea taxei de deservire în mărime de cca 0,75 % anual.

Includerea taxei rutiere în accizele la carburanți pune o povară pe agricultori, economist

Anularea taxei rutiere, propusă în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2021, aparent pare o inițiativă bună și care este susținută de politicieni, mai ales în contextul campaniei electorale. Însă efectele negative ale acestei modificări sunt mult mai multe decât cele pozitive. De această părere este expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, includerea taxei rutiere în accizele la produsele petroliere va pune povara fiscală de pe deținătorii de mașini pe umerii agricultorilor și aceasta este o problemă mare. Veaceslav Ioniță a declarat că o problemă a acestei modificări propuse este faptul că taxa rutieră, care intră integral în bugetul local, nu va mai ajunge la administrațiile publice locale. Însă, în opinia sa, această problemă poate fi soluționată destul de ușor – Guvernul și Parlamentul pot decide, de exemplu, că 20% din accize să fie redirecționate, și anume: 10% spre primării și alte 10% spre raioane. Economistul afirmă că o problemă gravă este legată de agricultori. Or, 70% din produsele petroliere este motorina, care este consumată în cea mai mare parte de producătorii agricultori, care au tractoare, combine, însă care, la modul practic, nu utilizează pe trasee, deplasându-se în câmp. Și în aceste condiții, reiese că povara fiscală de pe deținătorii de mașini este pusă pe umerii agricultori.

● MARŢI, 13 octombrie

Veaceslav Cunev: Moldova comunică la nivel primitiv cu țările dezvoltate

La ziua de azi, Moldova este concepută pe mapamond ca un furnizor de materii prime și talente, unde creșterea economică nu trebuie să depășească 3-4%, altfel ea devenind un posibil concurent. Și doar însăși Moldova poate corecta această atitudine față de sine, schimbându-și locul în lume”. Este opinia lui Veaceslav Cunev, antreprenor, președintele Asociației companiilor IT ATIC. „Unde scapătă modernizarea economiei", el a menționat că, după semnarea Acordului de Asociere RM-UE, nu a existat nici măcar o încercare de a înțelege rolul și locul economiei moldovenești. "Nu am avut vreun guvern care ar fi dorit cu adevărat să elaboreze planuri strategice și să le realizeze în mod consecvent. Toate strategiile erau elaborate de dragul bifării, pentru ca mai apoi sa fie stocate pe raft și uitate”, a menționat Veaceslav Cunev. „Continuăm să dialogăm cu țările dezvoltate la nivelul conceptelor depășite: iată ce  vă putem vinde, iată ce puteți cumpăra... Aceasta este o abordare primitivă, care, la mod sigur, nu dă rezultate. Cu Germania, de exemplu, trebuie de negociat din punctul de vedere al strategiei industriale 4.0. Și atunci ei ne vor concepe ca pe un potențial partener, care înțelege despre ce este vorba”, a explicat omul de afaceri.

Galina Șelari: În Moldova, nicio reformă nu a fost dusă până la capăt

În Republica Moldova, nicio reformă nu s-a soldat cu un final logic. "Acestea sunt aduse până la o anumită etapă, apoi amânate, în cele din urmă se creează un haos", - a spus Galina Șelari, dr. în economie, directorul Centrului de Investigații Strategice și Reforme. Ea a adus pentru confirmare un șir de exemple: „Nu au apărut fonduri private de pensii, deoarece nu a fost dus până la capăt programul de privatizare. Reformarea educației și a medicinei nu ne-a reușit, deoarece la o anumită etapă am început să privim aceste ramuri importante prin prisma cheltuielilor ce ne le putem sau nu permite”. Pentru a schimba situația, țara trebuie să se concentreze asupra strategiei de dezvoltare pe termen lung. "Avem nevoie de o abordare comună, care să permită formularea pozițiilor de bază, iar într-o asemenea chestiune comunitățile de experți trebuie să se completeze reciproc", a menționat economista.

● VINERI, 16 octombrie

Alexei Busuioc: Guvernarea va pierde lupta cu APL din cauza plafonării taxelor locale

Pachetul privind politica bugetar fiscală pentru anul 2021 este unul rupt din contextul macroeconomic al țării. Mai mult decât atât, guvernul intenționează să „rupă” din competențele autorităților publice locale prin plafonarea taxelor locale, consideră expertul economic Veaceslav Negruța. „Sunt alte două cazuri când astfel de încercări s-au întâmplat în ultimii 4-5 ani, de a umbla la legislația care aduce grave atingeri autonomiei locale și acelor procese locale de descentralizare, fix așa prin plafoane și lista impozitelor locale. Când vorbim despre relații între autoritățile centrale și locale, trebuie să existe maximă libertate pentru ca autoritățile locale să ia decizii care impozite să se aplice, la nivel de consiliu local să decidă. Însă, lista din care autoritățile locale să aleagă trebuie să fie suficient de mare”, a declarat fostul ministru al finanțelor Veaceslav Negruța în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul de televiziune Jurnal TV. Potrivit reprezentantului Congresului Autorităților Locale din Moldova, Alexei Busuioc, intențiile Guvernului de a impune anumite limitări primăriilor, se vor întoarce împotriva autorităților publice centrale.

Majoritatea fraudelor aferente cardurilor bancare au loc fără prezența fizică a cardului

Circa 90% din valoarea fraudelor comise cu utilizarea cardurilor de plată emise în Republica Moldova sunt fraude săvârșite fără prezența fizică a cardului, cu utilizarea numărului acestuia, prin metode „social engineering”. Altfel spus, deținătorii sunt manipulați să divulge informații confidențiale, precum: numărul integral al cardului, format din 16 cifre, codurile de securitate CVV/CVC2, parole unice expediate prin SMS etc. Banca Națională a Moldovei precizează că, în practica internațională se utilizează un indicator relevant ce reflectă mărimea fraudelor aferente cardurilor bancare. Este vorba despre raportul dintre valoarea fraudelor și valoarea operațiunilor cu carduri de plată. Acest indicator, pentru trimestrul doi al anului curent, constituie 0,015% din valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova, fiind în continuare la un nivel  mai mic comparativ cu nivelul fraudelor din țările europene de 0,041%. Deși valoarea fraudelor de acest gen comise în trimestrul doi al anului curent a înregistrat o majorare față de perioada similară a anului precedent, valoarea fraudelor consemnate în ultimele trimestre este mai mică decât cea înregistrată, de exemplu, la sfârșitul anului 2017. Potrivit BNM, această diminuare se datorează eforturilor depuse de bănci în vederea consolidării măsurilor de securitate aplicate la efectuarea operațiunilor cu carduri de plată.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.