logo

Din Chișinău, mai bine se văd Bucureștii și Parisul decât Magadanul și Vorkuta Revista IPN


https://ipn.md/public/index.php/ro/din-chisinau-mai-bine-se-vad-bucurestii-si-parisul-7978_1077851.html

Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (16 - 22.11.2020)

Evenimentele săptămânii, succint

ALEGERI PREZIDENȚIALE

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui Igor Dodon.

Vineri, 20 noiembrie, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 15 noiembrie.

Președintele ales al Republicii Moldova a fost felicitat de marile capitale occidentale, de București și Kiev, dar și de Vladimir Putin.

Observatori, inclusiv Misiunea OSCE, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, Promo-LEX, ENEMO au dat diverse aprecieri exercițiului electoral, care a corespuns cerințelor.

Președinte în exercițiu
Igor Dodon i-a chemat pe susținătorii săi să nu iasă la proteste. Totodată, el și-a dorit „o coaliție largă între stânga și dreapta politică: Dodon cu PSRM și Maia Sandu cu PAS”.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase s-a referit la activitățile pe care le poate desfășura Igor Dodon până la 23 decembrie.

PAS, Platforma DA, PDM și Pro-Moldova au refuzat discuțiile propuse de Igor Dodon.

SECURITATEA NAȚIONALĂ

Contactele președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu Serviciul de informații externe al Rusiei (SVR) reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, declară ex-ministrul apărării al Republicii Moldova Boris Gamurari,
Dumitru Mînzărari, analist la Institutului german pentru relații internaționale și securitate, Ion Leahu, ex-reprezentantul Republicii Moldova în CUC.

„Moscova nu va renunța la lupta pentru interesele sale”, scrie Petru Grozavu în ZDG.

PARLAMENT

Pe 19 noiembrie Parlamentul de la Chișinău s-a întrunit în ședință plenară, după o pauză de 2 luni de zile.

Socialiștii, deputații lui Ilan Șor și cei plecați de la Andrian Candu
votează împreună.

Deputații au aprobat în două lecturi proiectul de Lege privind fondurile de pensii facultative cu 88 de voturi.

Parlamentul a aprobat crearea Subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra executării hotărârilor, deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și a hotărârilor Curții Constituționale (CC).

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ



Curtea Constituțională a stabilit că Parlamentul nu poate aplica regulamente temporare pentru examinarea proiectelor și amendamentelor.

CIRCUITUL IDEILOR

Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania: în alegerile prezidențiale 2020 au existat mai multe mesaje speculative.

„Adevărul.md” găsește incoerențe în aprecierile date diasporei de către Igor Dodon

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Marina Golovaci, declară că există „o creștere esențială (a numărului de infectări cu COVID-19) nu doar în Republica Moldova.
 
Amenzile aplicate pentru nerespectarea măsurilor anti-COVID-19 vor fi micșorate.

ECONOMIA

Nouă antreprenoare au primit câte aproape un milion 600 de mii de lei, drept credit nerambursabil din partea statului, pentru a-și dezvolta afacerile.

Producătorii din Republica Moldova nu vor exporta produse de origine animalieră (ouă și carne de pasăre) în UE nici în acest an.

STOP FALS!

Declarația Maiei Sandu că reunificarea poate avea loc după retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul Republica Moldova, a readus în prim-plan clișeul propagandistic al Kremlinului.

SCHEME

Deputatul PAS Dumitru Alaiba a sesizat Procuratura Generală că Moldasig a fost supusă unui „atac raider”.

Schimbările s-au produs în urma unor sentințe ale Judecătoriei Chișinău, în interesul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

Evenimentele săptămânii, detaliat


ALEGERI PREZIDENȚIALE

CEC. Instituția a precizat totalurile votului în turul doi al alegrilor, pentru Maia Sandu s-au dat 57,72 la sută, iar pentru Igor Dodon – 42,28 la sută din sufragii.

Exercițiul votării în turul doi s-a remarcat prin prezența la urne a peste 260 mii de alegători de peste hotare.

Vineri, 20 noiembrie, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 15 noiembrie. CEC a declarat-o aleasă pe candidata PAS, Maia Sandu, care obținut în turul doi cel mai mare număr de voturi – peste 943 de mii. Hotărârea urmează a fi transmisă Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului de președinte.

Felicitări. Președintele ales al Republicii Moldova a fost felicitat de cancelarul Germaniei Angela Merkel, președintele Rusiei Vladimir Putin, președintele și premierul României, Klaus Iohannis și Ludovic Orban, președintele Ucrainei Volodimir Zelensky, președintele Italiei, Sergio Mattarella, președintele Poloniei Andrjei Duda și alți șefi de state și înalți demnitari europeni.

Observatori. Într-o conferință de presă, șefa Misiunii restrânse BIDDO Corien Jonker a constatat că campania electorală între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale a fost una negativă, cu o media polarizantă, care a diminuat calitatea informației prezentate cetățenilor. Chiar și așa, pe 15 noiembrie, procesul de vot a decurs normal, în ciuda unor aglomerări sau cozi. Acestea sunt constatările preliminare ale observatorilor Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO)

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte a apreciat că alegerile prezidențiale au fost parțial corecte și parțial libere. Coaliția a constatat că în ambele tururi de scrutin mai mulți alegători nu au putut să-și exercite dreptul de vot la unele secții din străinătate. Într-o conferință de presă la IPN, secretara Coaliției, Elena Prohnițchi, a menționat că, pe toată durata campaniei electorale, au fost observate numeroase cazuri de utilizare a discursului de ură, instigare la discriminare, a mesajelor sexiste folosite de candidați, politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni.

Promo-LEX a prezentat constatările sale luni, 16 noiembrie, relatând că pe parcursul zilei alegerilor, în secțiile observate de Misiunea sa, votarea, în general, a fost organizată eficient. Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri” a manifestat disfuncționalități sporadice. În ceea ce privește suspiciunile privind oferirea de recompense și transportarea organizată a alegătorilor, acestea au vizat în special alegătorii din regiunea transnistreană.

Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor (IEOM) ENEMO în Republica Moldova a declarat că turul doi al alegerilor prezidențiale a fost gestionat eficient, în ciuda lipsei unei abordări pro active din partea Comisiei Electorale Centrale pentru a soluționa problemele legate de finanțarea campaniei electorale. Drepturile fundamentale au fost susținute în timpul campaniei, iar candidații au putut face liber agitație electorală. Cu toate acestea, campania a fost marcată de atacuri la persoană și defăimare, care au eclipsat discuțiile bazate pe politici. Ziua alegerilor a fost, în mare parte, bine gestionată, iar procesele au avut loc în conformitate cu prevederile legale, cu puține încălcări procedurale care nu au afectat negativ legitimitatea și integritatea procesului.

Președinte în exercițiu. Igor Dodon i-a chemat pe susținătorii săi să nu iasă la proteste. „Mergem pe calea legală”, a declarat Igor Dodon, luni, 16 noiembrie. Acesta a felicitat-o „preliminar” pe contracandidata sa, Maia Sandu și a declarat că până pe 24 decembrie este președintele țării în exercițiu, cu toate atribuțiile constituționale.

Potrivit lui, există un guvern funcțional, există și cea mai mare fracțiune în Parlament. Acesta și-a exprimat convingerea că în legislativ va exista și o majoritate, care va susține actualul executiv. Socialiștii l-au invitat pe Igor Dodon să revină la cârma partidului.

„Pentru a nu permite diferite interpretări și pentru a gestiona situația, inclusiv situația din Parlament și situația legată de pandemie și alte probleme care sunt, eu inițiez discuții cu fracțiunile și grupurile parlamentare din Parlament”, a declarat Igor Dodon, după ședința comună cu președinta legislativului și cu premierul, care a avut loc în dimineața de după alegeri.

Ulterior, conducătorul agreat al socialiștilor și-a dorit „o coaliție largă între stânga și dreapta politică: Dodon cu PSRM și Maia Sandu cu PAS”.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase susține că până la expirarea mandatului de președinte a lui Igor Dodon, acesta nu are competențe legale de a face ce vrea. Predarea „cheilor de la președinție”, trebuie să aibă loc în ultima zi de mandat. Poate să mai dea niște distincții de stat, poate să mai semneze niște decrete, în fond, el nu este limitat în exercitarea mandatului său în această perioadă de timp, spre deosebire dePparlament sau alte instituții care, aflându-se pe final de mandat, au anumite limitări, președintele nu le are”, spune fostul ministru al Justiției.

Opoziția. Inițiativa lui Igor Dodon a eșuat înainte de a începe. PAS, Platforma DA, PDM și Pro-Moldova au refuzat discuțiile.

Președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, susține că „ceea ce trebuie să facă cetățeanul Igor Dodon, în timpul care a mai rămas, e să asigure un transfer civilizat al puterii către noul președinte”. Potrivit deputatului, „în ultimul minut, Igor Dodon încearcă să-și subordoneze instituții de stat, fapt ce seamănă a uzurpare de putere”.

Totodată, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, a precizat că legea supremă, Constituția, prevede doar două cazuri când președintele inițiază consultări: în cazul desemnării candidatului la funcția de prim-ministru și înainte de a lua decizia cu privire la dizolvarea Parlamentului, atunci când se întrunesc circumstanțele constituționale pentru aceasta.

SECURITATEA NAȚIONALĂ

Contactele președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu ofițerii Serviciului de informații externe al Rusiei (SVR) din așa-numitul "departament moldovenesc" al Kremlinului, menționați în investigațiile jurnalistice drept Kremlinovici —sunt inacceptabile și reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, declară experți în securitate, chestionați de Global Voices.

Ex-ministrul apărării al Republicii Moldova, colonelul de securitate Boris Gamurari, a declarat în comentariul său: "El (ei) -[președintele Republicii Moldova și cei din anturajul lui] nu cunosc regula de aur a unor astfel de servicii: există prietenie între state, dar nu pot fi prietenoase și serviciile lor de securitate (de informații)".

Dumitru Mînzărari, analist la Institutului german pentru relații internaționale și securitate, menționează, că "gradul de interacțiune al președintelui Dodon cu serviciile rusești de securitate externă, conform investigațiilor Dosarului/Rise, trezește o extremă neliniște".

Potrivit lui Ion Leahu, colonel în retragere al Serviciului de Informații și Securitate, "dacă președintele își coordonează discursurile (...) cu colaboratorii serviciilor secrete din alte țări, (...) aceste situații ar trebui să devină obiectul unui studiu...", a spus Leahu.

Pe 19 noiembrie, președintele în exercițiu Igor Dodon anunță că a avut o discuție cu Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, și că va întreprinde o vizită la Moscova.

Nu are cum pierde Rusia controlul asupra Republicii Moldova. În primul rând, pentru că are sub ea Transnistria. Și doi: pentru că Dodon nu este singurul agent de influență al Rusiei la Chișinău. Rusia mai degrabă a câștigat un partener de dialog, care i-a lipsit în cazul lui Dodon, unul cu care să poată negocia în toate câte le au de rezolvat în relațiile lor Republica Moldova și Rusia. Asta nu înseamnă că Moscova va renunța la lupta pentru interesele sale”, scrie Petru Grozavu în ZDG.

PARLAMENT

Pe 19 noiembrie Parlamentul de la Chișinău s-a întrunit în ședință plenară, după o pauză de 2 luni de zile. Întreruperea nu înseamnă că nu au avut activitate, spun deputații, inclusiv din partidele cu candidați în campania electorală, și afirmă că își merită salariile primite în această perioadă. Poziții asemănătoare au fost exprimate de către deputații Sergiu Litvinenco – PAS, Nicolae Ciubuc – PDM, Vasile Nastase – Platforma DA și Gaik Vartanean – PSRM.

Deși, oficial, nu a fost constituită o majoritate parlamentară între PSRM și grupul Pentru Moldova, cele 2 entități politice au votat mai multe proiecte în Legislativ, fapt care trădează o eventuală coaliție tacită între socialiști, deputații lui Ilan Șor și cei plecați de la Andrian Candu. În același timp, democrații au anunțat oficial, că nu mai sunt parte a guvernării, dar vor „susține proiectele care aduc beneficii pentru oameni, apară interesul țării și reies din parcursul nostru european”.

Pentru ședința din 20 noiembrie au fost planificate 20 de proiecte. Deputații au aprobat în două lecturi proiectul de Lege privind fondurile de pensii facultative, în cea de-a doua lectură, cu 88 de voturi ale deputaților. Legea stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative pe baza economiilor capitalizate individuale, cerințele față de organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratori, normele privind depozitarii fondurilor de pensii facultative, precum și competențele de supraveghere a acestor entități.

Noua lege va substitui Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii, adoptată în 1999 și care, potrivit aprecierilor, nu este funcțională.

Parlamentul a aprobat crearea Subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra executării hotărârilor, deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și a hotărârilor Curții Constituționale (CC).

Subcomisia va monitoriza permanent procesul de executare a deciziilor CtEDO și a hotărârilor Curții Constituționale, precum și va promova proiectele de acte normative necesare pentru executarea acestora. Potrivit deputaților, numărul impunător de încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului constatate de CtEDO în cauzele moldovenești, precum și natura acestor încălcări au ridicat semne de întrebare cu privire la respectarea Convenției și executarea hotărârilor CtEDO de către Republica Moldova.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

După sesizarea depusă în aprilie de deputații Andrian Candu și Sergiu Sîrbu, magistrații Curții Constituționale au stabilit că Parlamentul nu poate aplica regulamente temporare pentru examinarea proiectelor și amendamentelor. „Este interzis Parlamentului să stabilească un regulament temporar pentru examinarea proiectelor de legi și a amendamentelor fără modificarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin lege organică. Constituția îi interzice Parlamentului să respingă amendamentele depuse de deputați. Nerespectarea constituie o încălcare a dreptului deputaților la inițiativă legislativă, drept garantat de Constituție”, se arată în decizia Curții Constituționale. Astfel, rectificarea bugetară aprobată de Parlament în primăvara anului curent a fost făcută cu încălarea prevederilor constituționale.

În altă ordine de idei, după decizia Curții Constituționale care interzice deputaților să aplice alte reguli la ședințe decât cele prevăzute în regulament, aleșii poporului întâmpină probleme, mai ales la capitolul prezență în sală în timpul procedurilor de vot. Anterior deciziei CC, parlamentarii indicau o oră a votului, la care aceștia aveau grijă să revină în sală și să voteze proiectele examinate. Acum însă inițiativele legislative sunt discutate și imediat supuse votului, ceea ce creează dificultăți în acumularea numărului necesar de mâini ridicate.

CIRCUITUL IDEILOR

Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat la dezbaterea publică de la IPN „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată” că în alegerile prezidențiale 2020 au existat mai multe mesaje speculative care au influențat spațiul public și comportamentul electoral al votanților.

S-a încercat, inclusiv de presa în limba rusă din Moldova și Rusia, inocularea ideii legate de „revoluțiile colorate” și că Moldova s-ar putea confrunta cu acest fenomen, precum și ideii legate de fraudarea alegerilor împotriva candidaților pro-reforme sau pro-occidentali.

În altă ordine de idei, politologul a menționat atacurile asupra societății civile din partea anumitor partide politice - „o încercare de a inocula idea că societatea civilă nu este legitimă, că ceea ce promovează ea nu este în interesul Republicii Moldova, că promovează interese externe, iar toți cei care sunt asociați cu acești formatori de opinie reprezintă președintele nou ales, Maia Sandu, iar toți cei care gravitează în jurul societății civile care este acum defăimată, sunt la fel discreditați.”

„Adevărul.md”: „După ce în primul tur al prezidențialelor Igor Dodon a numit diaspora „electoral paralel”, pentru că votează altfel decât se votează în interiorul Republicii Moldova, iar după alegeri a declarat că există probe că diaspora a fost adusă în mod organizat la vot, pe 20 noiembrie, Igor Dodon a menționat că diaspora altor țări nu are drept de vot, încercând subtil să sugereze că nu ar fi o idee rea și în cazul Moldovei (...) Potrivit lui, nu este întâmplător că diaspora din UE s-a mobilizat fără precedent. Dodon consideră că s-a lucrat foarte bine cu moldovenii din UE, prin diferite proiecte. Dodon este convins că la următoarele alegeri în Federația Rusă ar putea ieși 200.000 de moldoveni la vot. „La următoarele alegeri, care vor fi ele - parlamentare sau prezidențiale, va fi o mobilizare foarte mare și în Federația Rusă. Eu cred că acolo sunt rezerve să iasă 100-200 mii de oameni”, a declarat Igor Dodon în emisiunea sa de pe Facebook.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Marina Golovaci, declară că există „o creștere esențială (a numărului de infctări cu COVID-19) nu doar în Republica Moldova, dar și pe tot continentul european și nu numai. Motivele legate de progresarea infecției sunt: lipsa unui tratament eficient care poate fi aplicat pe larg, lipsa vaccinului care ar putea imuniza populația și proteja cu adevărat de răspândirea acestei infecții, nerespectarea la justa valoare a acelor măsuri de prevenire și control a infecției care ne-am dori să fie realizate de către întreaga populație”, a declarat Marina Golovaci.

Amenzile aplicate pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire sau combatere a bolilor epidemice, precum și a măsurilor de sănătate publică, stabilite de autoritățile competente, vor fi micșorate. Parlamentul a votat pe 20 noiembrie, în lectură finală, modificări la Codul Contravențional.

Potrivit modificărilor, pentru persoanele fizice cuantumul amenzii va fi între 2000 și 5000 de lei, în comparație cu 22 500 și 25 000 de lei în prezent. Pentru persoanele juridice amenda va fi între 10 000 și 35 000 de lei, în comparație cu 50 000 și 75 000 de lei, cât este în prezent.

Dacă persoana va săvârși repetat aceeași contravenție, pe parcursul aceluiași an calendaristic, se aplică amenzi majorate.

ECONOMIA

Nouă antreprenoare au primit câte aproape un milion 600 de mii de lei, drept credit nerambursabil din partea statului, pentru a-și dezvolta afacerile. Companiile celor nouă femei cu spirit întreprinzător au fost selectate într-un concurs, la care au participat alte 90 de firme. Câștigătorii spun că vor cheltui banii pe modernizare și ridicarea calității serviciilor prestate. Valoarea totală a finanțării nerambursabile pentru cele 9 întreprinderi este de 9,9 milioane de lei. Granturile au fost oferite din bugetul de stat, în cadrul Programului ”Femei în Afaceri”, implementat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

Producătorii din Republica Moldova nu vor exporta produse de origine animalieră (ouă și carne de pasăre) în UE nici în acest an, au anunțat oficialii Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM).

Ca urmare a pandemiei COVID-19 a fost amânată inspectarea din partea Direcției Generale Sănătate și Siguranța Alimentară a Comisiei Europene (DG SANTE), structură responsabilă de evaluarea implementării controalelor în domeniul sănătății animalelor.

Un alt impediment major în calea exportului produselor de origine animalieră din Moldova pe piața UE este lipsa unor instalații de distrugere/prelucrare a deșeurilor de origine animală, conform standardelor UE. În ultimii 5 ani, doar mierea, praful din ouă și caviarul de la Aquatir (o companie a grupului Sheriff din Tiraspol), sunt acceptate pe piața UE.

STOP FALS!

Declarația Maiei Sandu într-un interviu pentru presa ucraineană că nu susține planul de federalizare a Republicii Moldova, iar reunificarea poate avea loc după retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul Republica Moldova, a readus în prim-plan clișeul propagandistic al Kremlinului, care se bazează pe substituirea intenționată a termenilor, a contingentului de pacificatori cu Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), ambele structuri fiind amplasate în stânga Nistrului. Elena Panina, membru al Comitetului pentru afaceri internaționale al Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat că Tiraspolul nu va accepta niciodată propunerea privind retragerea trupelor ruse, fără a specifica faptul că „pacificatorii” se află legal în Republica Moldova, iar GOTR staționează ilegal. Retragerea GOTR e solicitată de Adunarea Generală a ONU care a adoptat în 2018 o rezoluție în acest sens.

SCHEME

Deputatul PAS Dumitru Alaiba a sesizat Procuratura Generală că pe piața asigurărilor s-ar întâmpla „lucruri îngrijorătoare”. Potrivit acestuia, un acționar care deține oficial 4,99% din compania Moldasig (dreptul la vot suspendat în 2016-2017) a ajuns să controleze 65% din acțiuni (în valoare de peste 45 mln de lei) printr-un „atac raider”.

Schimbările s-au produs în urma unor sentințe ale Judecătoriei Chișinău, prin care se suspendă inclusiv controlul statului asupra pachetului majoritar de 80 la sută din acțiunile Moldasig.

Verdictul Judecătoriei Chișinău a determinat Comisia Național a Pieței Financiare să instituie o administrare specială la companie. Doar că administratorilor de stat nu le-a fost asigurat accesul în clădirea Moldasig nici prin intervenția poliției. Despre un atac coordonat asupra sistemului financiar vorbesc deschis și autoritățile.

În context, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a lansat un atac la persoană deputatului , iar acesta a replicat că viața personală nu are tangență cu subiectul abordat.

În paralel, compania „Avia Invest” a calificat drept falsuri recentele acuzații ale controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, care a declarat că Moldasig timp de mai mulți ani, prin influențele lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, este stoarsă de bani, o parte din care ar fi ajuns la concesionara Aeroportului Chișinău, Avia Invest, mai exact, 40 de milioane de lei. „Constatăm cu îngrijorare că după ce autoritățile statului au eșuat în tentativele de preluare forțată și ilegală a companiei „Avia Invest”, atacurile sunt continuate de Veaceslav Platon, cunoscut nu doar în Republica Moldova pentru metodele sale care nu au nimic în comun cu regulile mediului de afaceri”.

Și compania Air Moldova a emis o reacție „în legătură cu informațiile din mass-media privind presupusa participare a companiei de asigurări Moldasig în privatizarea Air Moldova. Compania „detestă atacurile la adresa sa din partea unor persoane cu o reputație scandaloasă care încearcă să păteze reputația transportatorului aviatic național”, se spune în comunicat.

SUBIECTE DE URMĂRIT

Alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al țării developează multiple indicii privind doleanțele și starea societății moldovenești. Acestea pot fi valorificate în interes național, de partid, de grup...

Primele reacții de după scrutin ale președintelui în exercițiu arată că adoptarea bugetului 2021, măsurile de combatere a pandemiei, de funcționare normală a societății etc. ar putea să devină un impediment pentru transmiterea calmă și cu demnitate a puterii prezidențiale.

Deși autoritățile încearcă să impună respectarea normelor sanitare în public, acestea continuă să fie eficiente doar „pe hârtie”, iar distanțarea, purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor nu au devenit un element obligatoriu în majoritatea comunităților.

Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".