Inevitabilitatea alegerilor anticipate. Op-Ed de Victor Pelin

În lipsa unei majorități parlamentare, este la discreția președintelui Maia Sandu să numească eventualii candidați la funcția de prim-ministru. De aceea, dacă se dorește provocarea cât mai rapidă a alegerilor parlamentare anticipate, atunci trebuie numite candidaturi la funcția de premier care ar înainta programe de guvernarea absolut inacceptabile pentru PSRM...”
---


Factorii favorabili alegerilor anticipatelor

Criza politică pe care o traversează Republica Moldova s-a transformat în criză guvernamentală. Demisia guvernului Chicu comportă, deopotrivă, riscuri pentru adâncirea crizei, cât și oportunități pentru depășirea acesteia. Premierul Ion Chicu a declarat că demisia a devenit necesară pentru a readuce la normalitate țara și ca să permitem societății noastre să soluționeze problemele și să se dezvolte în continuare. Mai mult, premierul demisionar a precizat că “sunt doar două căi legale de a declanșa dizolvarea Parlamentului și alegerile parlamentare anticipate, una este demisia Guvernului. În aceste condiții, eu am propus de a veni astăzi cu decizia de demisie a prim-ministrului, respectiv, și a Guvernului Republicii Moldova. Astfel, încât, această procedură să poată fi lansată cât mai curând posibil”.

Așadar, scopul anunțat al demisiei Guvernului este îndeplinirea formalităților constituționale necesare pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Acest lucru l-a confirmat și Igor Dodon în prezența președintelui Parlamentului și a premierului demisionar. Singura remarcă demnă de menționat din declarațiile lui Igor Dodon (min 0.52) este că președintele Maia Sandu trebuie să-și asume responsabilitatea și să “înceapă discuțiile cu fracțiunile parlamentare pentru numirea altui guvern, desemnând un candidat, sau pentru discutarea agendei – foii de parcurs, pentru declanșarea alegerilor anticipate”. De fapt, Maiei Sandu i s-a sugerat să organizeze consultările cu fracțiunile parlamentare pentru numirea unui nou guvern în așa fel încât acestea să eșueze, deschizând calea spre alegerile parlamentare anticipate.

În discursul său inaugural, președintele Maia Sandu a răspuns pozitiv la propunerea premierului Ion Chicu și la îndemnul lui Igor Dodon de a declanșa alegeri parlamentare anticipate: “Alegerile anticipate sunt singura cale pentru a curăța Parlamentul și a ieși din impas. Nu există altă soluție. În Parlamentul actual nu există 51 de voturi care să susțină un guvern al poporului”. Dacă-i așa, atunci nu mai e nevoie de vreo foaie de parcurs specială pentru declanșarea anticipatelor. Este suficient ca cei 37 de deputați ai fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), precum și cei 15 deputați ai fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), să respingă de comun acord, de cel puțin două ori, orice candidat pentru funcția de premier. Respectiv, peste 45 de zile de la prima solicitare președintele țării va fi în drept să dizolve Parlamentul.

Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Vorba e că Igor Dodon vorbește și despre un eventual guvern de tranziție, care în mod normal poate fi doar cel demisionar existent. Lucrurile devin și mai interesante, dacă luăm în considerare faptul că și Ilan Șor susține idea unui guvern tehnocrat de tranziție, ceea ce confirmă o dată în plus cooperarea PSRM cu Partidul Șor. Deci, cele două formațiuni pot, în principiu, periclita declanșarea cât mai timpurie a alegerilor anticipate.

În circumstanțele menționate, există un cor de voci care atrage atenția la intențiile lui Igor Dodon și ale PSRM de a o compromite pe președintele Maia Sandu, întinzându-i o cursă pentru a o învinui ulterior de menținerea instabilității politice, de agravarea situației social-economice și acelei din domeniul sănătății publice. Există un argument în plus care confirmă existența unor intenții ascunse, deocamdată. Este vorba despre anunțul lui Igor Dodon că Federația Rusă a adoptat “decizia de a prelungi pentru producătorii din Moldova regimul preferențial de export pentru mai multe categorii de mărfuri, până în data de 31 martie 2021”. Este de remarcat că Rusia face astfel de cadouri Republicii Moldova doar în ajunul alegerilor, scopul fiind favorizarea PSRM. Așa a fost în preajma alegerilor parlamentare din 2019, apoi în preajma celor prezidențiale din 2020. Totuși, recenta extindere a regimului preferențial cuprinde doar perioadă de până la 31 martie 2021, adică perioada dinaintea eventualelor alegeri anticipate, urmând, probabil, ca, ulterior, în funcție de interesele PSRM, să se revină la prelungirea sau întreruperea regimului preferențial.

În aceste circumstanțe, Igor Dodon nu s-a putut reține să nu sublinieze că taxele pentru unele categorii de mărfuri moldovenești au fost anulate în urma înțelegerilor pe care le-a avut el cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în luna octombrie 2018. Deși, ar fi oportun să menționeze că, în 2016, când a fost ales președinte, promisese deschiderea completă a pieței rusești pentru producția moldovenească și ridicarea tuturor interdicțiilor aplicate cetățenilor Moldovei privind șederea pe teritoriul Rusiei. Poate tocmai în aceasta constă cauza înfrângerii lui Dodon la recentele alegeri prezidențiale?

Ce urmează?

Igor Dodon a anunțat că PSRM este pregătit pentru confruntările politice ce preced declanșarea alegerilor parlamentare anticipate:

PSRM i-a mai rămas un singur lucru – organizarea congresului formațiunii la 30 decembrie, la care să adopte un nou program politic și să-l realeagă pe Igor Dodon în funcția de președinte al formațiunii. În același timp, formațiunile pro-europene din Parlament urmează să continue analiza minuțioasă a eventualelor efecte nefaste ale legilor adoptate de PSRM cu suportul Partidului Șor, dezamorsându-le în măsura posibilităților prin intermediul sesizării Curții Constituționale.

Concluzii

În circumstanțele menționate, președintele Maia Sandu nu are decât să urmeze prevederile constituționale de inițiere a consultării cu fracțiunile parlamentare privind numirea unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Întrucât hotărârea Curții Constituționale din 6 august 2020 prevede că rolul președintelui în consultarea fracțiunilor parlamentare este unul pur formal, tehnic, întreaga responsabilitatea pentru eventuala învestire a unui guvern tehnocrat de tranziție îi va reveni în exclusivitate Parlamentului, în fața căruia Guvernul este responsabil în exclusivitate. Din aceste considerente este puțin probabilă constituirea pe față a unei majorități parlamentare dintre PSRM și Partidul Șor, o astfel de majoritate fiind extrem de toxică pentru primul.

În lipsa unei majorități parlamentare, este la discreția președintelui Maia Sandu să numească eventualii candidați la funcția de prim-ministru. De aceea, dacă se dorește provocarea cât mai rapidă a alegerilor parlamentare anticipate, atunci trebuie numite candidaturi la funcția de premier care ar înainta programe de guvernarea absolut inacceptabile pentru PSRM. De exemplu, candidații la funcția de premier ar putea include în programul de guvernare clauza părăsirii de către Republica Moldova a Comunității Statelor Independente (CSI) pe motiv că se încalcă Acordul de liber schimb semnat în cadrul acestei comunități, la 18 octombrie 2011.

Este necesară declanșarea unei campanii contra-propagandistice împotriva acțiunilor PSRM de compromiterea a noului președinte, îndreptate spre dezvăluirea intereselor de grup ale liderilor PSRM, care contravin intereselor naționale ale Republicii Moldova. Sesizările adresate Curții Constituționale și hotărârile înaltei instanțe urmează a fi principalele argumente în acest gen de activități.     

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.

IPN LIVE