Organizații ale societății civile cer remedierea tensiunilor din justiție, declarație

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea față de situația „tensionată” din sectorul justiției și vin cu o serie de recomandări pentru depășirea crizei existente. Într-o declarație comună, aceștia precizează că situația actuală este cauzată de factori care vin atât din interiorul sistemului judecătoresc, cât și din afara acestuia, transmite IPN.

Potrivit lor, principalul motiv care a generat acest impas este decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 31 martie 2023 prin care s-a dispus interzicerea demisiilor judecătorilor CSJ și suspendarea cererilor de demisie depuse anterior.

„Situația de urgență nu trebuie utilizată pentru a interveni cu măsuri care urmăresc alte scopuri decât cele pentru care a fost introdusă. Un alt factor ține de demisiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ), depuse în ajunul aprobării de către Parlament a noii legi cu privire la CSJ. Acest fapt duce, practic, la blocarea activității CSJ către mijlocul lunii aprilie 2023”, se arată în declarație.

Un alt factor este amânarea alegerii judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) până la 28 aprilie 2023 de către Adunarea Generală a Judecătorilor. „Motivul pentru această amânare se referă la contestațiile împotriva hotărârilor Comisiei pre-vetting, care au rămas nesoluționate, deși termenul legal pentru examinarea contestațiilor fusese depășit. De asemenea, sunt îngrijorătoare declarațiile publice făcute de președintele Adunării Generale a Judecătorilor, Anatolie Țurcan, care a developat anumite intenții de filaj și colectare neautorizată de informații despre anumiți candidați pentru funcția de membru în CSM”. În acest sens, organizațiile societății civile solicită Procuraturii să inițieze investigarea acestor intenții.

În acest sens, reprezentanții societății civile solicită prezentarea publică a tuturor circumstanțelor care au stat la baza deciziei CSE din 31 martie 2023, asigurarea unui dialog incluziv în vederea operaționalizării noii componențe a CSM și votarea candidaților eligibili în acest organ.

Organizațiile semnatare sunt: Ambasada Drepturilor Omului, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” (Expert-Grup), Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Comunitatea WatchDog.md (WatchDog.md), Institutul de Politici Publice (IPP),  Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) și Transparency International Moldova (TI-Moldova).

Prim-ministrul desemnat, Vasile Tofan, va solicita astăzi votul de încredere al Parlamentului pentru cabinetul de miniștri și programul de guvernare. Ședința plenară în care deputații vor examina cererea este programată pentru ora 11:00, transmite IPN.

Conform legislației, Parlamentul acordă votul de încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși. În baza votului de încredere acordat de Parlament, președintele Republicii Moldova numește Guvernul.

În Guvernul propus de premierul desemnat Vasile Tofan se vor regăsi zece miniștri din actualul executiv, iar patru portofolii revin unor membri noi ai cabinetului. Totodată, vicepremierii pentru reintegrare și pentru integrare europeană, Valeriu Chiveri și Cristina Gherasimov, își vor păstra funcțiile.

Pentru funcția de ministru al sănătății este desemnat Alexandru Gasnaș, consilier prezidențial. La șefia Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare este propus Radu Musteața, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, iar pentru funcția de ministru al finanțelor este înaintată Victoria Belous, deputată PAS, care a mai deținut anterior același portofoliu. La conducerea Ministerului Culturii este propus Dan Suruceanu, actualul viceadministrator al complexului multimedia și sportiv Chișinău Arena.

Vasile Tofan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru de președinta Maia Sandu, la propunerea Partidului Acțiune și Solidaritate, după demisia lui Alexandru Munteanu.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Organizații ale societății civile cer remedierea tensiunilor din justiție, declarație

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea față de situația „tensionată” din sectorul justiției și vin cu o serie de recomandări pentru depășirea crizei existente. Într-o declarație comună, aceștia precizează că situația actuală este cauzată de factori care vin atât din interiorul sistemului judecătoresc, cât și din afara acestuia, transmite IPN.

Potrivit lor, principalul motiv care a generat acest impas este decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 31 martie 2023 prin care s-a dispus interzicerea demisiilor judecătorilor CSJ și suspendarea cererilor de demisie depuse anterior.

„Situația de urgență nu trebuie utilizată pentru a interveni cu măsuri care urmăresc alte scopuri decât cele pentru care a fost introdusă. Un alt factor ține de demisiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ), depuse în ajunul aprobării de către Parlament a noii legi cu privire la CSJ. Acest fapt duce, practic, la blocarea activității CSJ către mijlocul lunii aprilie 2023”, se arată în declarație.

Un alt factor este amânarea alegerii judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) până la 28 aprilie 2023 de către Adunarea Generală a Judecătorilor. „Motivul pentru această amânare se referă la contestațiile împotriva hotărârilor Comisiei pre-vetting, care au rămas nesoluționate, deși termenul legal pentru examinarea contestațiilor fusese depășit. De asemenea, sunt îngrijorătoare declarațiile publice făcute de președintele Adunării Generale a Judecătorilor, Anatolie Țurcan, care a developat anumite intenții de filaj și colectare neautorizată de informații despre anumiți candidați pentru funcția de membru în CSM”. În acest sens, organizațiile societății civile solicită Procuraturii să inițieze investigarea acestor intenții.

În acest sens, reprezentanții societății civile solicită prezentarea publică a tuturor circumstanțelor care au stat la baza deciziei CSE din 31 martie 2023, asigurarea unui dialog incluziv în vederea operaționalizării noii componențe a CSM și votarea candidaților eligibili în acest organ.

Organizațiile semnatare sunt: Ambasada Drepturilor Omului, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” (Expert-Grup), Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Comunitatea WatchDog.md (WatchDog.md), Institutul de Politici Publice (IPP),  Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) și Transparency International Moldova (TI-Moldova).

Uniunea Europeană a amendat platforma de comerț online AliExpress cu 550 de milioane de euro pentru încălcarea gravă a Regulamentului privind serviciile digitale. Decizia a fost luată deoarece platforma nu a luat suficiente măsuri pentru a preveni vânzarea de produse nesigure și contrafăcute, transmite IPN.

Amenda este cea mai recentă evoluție în cadrul procedurii oficiale deschise în 2024 privind o posibilă încălcare a Regulamentului UE privind serviciile digitale. Comisia Europeană a declarat că AliExpress nu a implementat un sistem eficient pentru identificarea și eliminarea produselor ilegale și că a subestimat resursele necesare pentru moderarea conținutului.

Potrivit executivului european, mecanismele de verificare a conformității produselor puteau fi ușor ocolite, comercianții rău intenționați clasificând în mod eronat produsele pentru a evita cerințele mai stricte. De asemenea, autoritățile europene susțin că platforma nu dispune de un număr suficient de angajați pentru verificarea produselor suspecte.

În același timp, Comisia Europeană a constatat că un număr mare de produse ilegale, inclusiv jucării nesigure și produse cosmetice periculoase, au continuat să fie comercializate prin intermediul AliExpress. În unele cazuri, acestea au rămas disponibile pe platformă timp de săptămâni după ce au fost semnalate. Totodată, Comisia a constatat că AliExpress nu a aplicat în mod corespunzător propria politică de sancționare și ar fi permis comercianților care vindeau produse ilegale să rămână activi chiar și după ce fuseseră penalizați.

Platforma AliExpress are acum timp până la 20 octombrie să prezinte un plan de acțiune care să arate cum va remedia problemele semnalate de Comisia Europeană. Ulterior, Comisia va decide, în termen de două luni de la primirea planului, dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Sancțiunea vine după ce la începutul lunii iulie, UE a introdus o taxă de trei euro pentru coletele cu o valoare de până la 150 de euro provenite din afara blocului comunitar. Măsura ar putea afecta semnificativ modelul de afaceri al platformelor chineze de comerț online AliExpress, Temu și Shein.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025