Memoria colectivă – instrument strategic în războiul hibrid împotriva Republicii Moldova

Memoria colectivă reprezintă un instrument strategic în arsenalul de influență al Federației Ruse, iar Republica Moldova, prin istoria sa complexă și poziția geopolitică, este un teren favorabil manipulării trecutului în scopuri politice.  Este opinia istoricului Virgiliu Bîrlădeanu și a fost exprimată în cadrul unui interviu video organizat de Agenția de presă IPN, cu tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova”.

Potrivit șefului Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Rusia folosește memoria colectivă ca o unealtă de influențare a opiniei publice, atât la nivel intern, cât și extern, pentru a-și consolida propria poziție politică și geopolitică. Prin promovarea anumitor narațiuni istorice, Rusia poate manipula percepția despre evenimentele din trecut.

„Interesul Federației Ruse față de practicile și politicile memoriei din Republica Moldova se explică prin faptul că memoria colectivă este un instrument strategic în arsenalul său de influență, iar Republica Moldova, prin istoria sa complexă și poziția geopolitică, reprezintă un teren sensibil și favorabil pentru manipularea trecutului în scopuri politice”, a spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu.

Mai mult, Virgiliu Bîrlădeanu afirmă că Rusia nu tratează istoria doar ca pe un domeniu academic sau cultural, ci ca pe un mijloc strategic de influență. Prin promovarea unei anumite versiuni a trecutului – una care glorifică URSS, justifică acțiunile Rusiei în regiune și minimalizează aspectele negative ale dominației sovietice – Kremlinul încearcă să-și mențină influența în fostele republici sovietice, spune istoricul.

„Pentru Rusia, controlul narațiunilor istorice nu este doar o chestiune de prestigiu cultural sau de „adevăr istoric”, ci mai ales o formă de soft power, care servește la menținerea influenței în fostul spațiu sovietic și la blocarea unor procese de emancipare identitară și integrare europeană. Atunci când Republica Moldova încearcă să-și revizuiască critic trecutul, să-și recupereze memoria națională și să se alinieze valorilor democratice, acest lucru este perceput la Moscova ca o amenințare la adresa proiectului geopolitic al așa-zise „lumi ruse”, a mai spus istoricul Virgiliu Bîrlădeanu.

Istoricul a explicat că Rusia utilizează simbolurile istorice și evenimentele din trecut pentru a influența și diviza societățile, în special în fostele republici sovietice, precum Republica Moldova. În această situație, Rusia folosește monumentele, aniversările și figurile istorice pentru a crea o narațiune favorabilă intereselor sale politice.

„Rusia exploatează simbolurile trecutului – monumente, aniversări, figuri istorice – pentru a induce diviziuni în societate, a delegitima acțiunile autorităților și a propaga ideea unei Moldove „ingrate” față de „eliberatorii sovietici”. Orice demers de decomunizare sau decolonizare este imediat prezentat ca „revizionism istoric” sau „fascism reînviat”, în încercarea de a crea panică morală și de a submina coeziunea socială”, a conchis istoricul.

Interviul la tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova” este parte a ciclului de dezbateri: „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

13 aprilie 2025. Este organizat atelierul „Pictăm iepurele de Paște” /Str. Armenească, 67 /ora 10.00, 12.00, 14.00

13 aprilie 2025. Are loc Moldova Dance Festival 2025 (12-13 aprilie) /Hotelul Radisson Blu Leogrand /ora 12.00

13 aprilie 2025. Teatrul Național „Mihai Eminescu” prezintă spectacolul „Greva gospodinelor” /TNNE / ora 18.00

13 aprilie 2025. Teatrul „Alexei Mateevici” prezintă spectacolul „Artă” /ora 18.00

13 aprilie 2025. Teatrul „Luceafărul” prezintă spectacolul „Tata” de D. Matcovschi /ora 19.00

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Memoria colectivă – instrument strategic în războiul hibrid împotriva Republicii Moldova

Memoria colectivă reprezintă un instrument strategic în arsenalul de influență al Federației Ruse, iar Republica Moldova, prin istoria sa complexă și poziția geopolitică, este un teren favorabil manipulării trecutului în scopuri politice.  Este opinia istoricului Virgiliu Bîrlădeanu și a fost exprimată în cadrul unui interviu video organizat de Agenția de presă IPN, cu tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova”.

Potrivit șefului Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Rusia folosește memoria colectivă ca o unealtă de influențare a opiniei publice, atât la nivel intern, cât și extern, pentru a-și consolida propria poziție politică și geopolitică. Prin promovarea anumitor narațiuni istorice, Rusia poate manipula percepția despre evenimentele din trecut.

„Interesul Federației Ruse față de practicile și politicile memoriei din Republica Moldova se explică prin faptul că memoria colectivă este un instrument strategic în arsenalul său de influență, iar Republica Moldova, prin istoria sa complexă și poziția geopolitică, reprezintă un teren sensibil și favorabil pentru manipularea trecutului în scopuri politice”, a spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu.

Mai mult, Virgiliu Bîrlădeanu afirmă că Rusia nu tratează istoria doar ca pe un domeniu academic sau cultural, ci ca pe un mijloc strategic de influență. Prin promovarea unei anumite versiuni a trecutului – una care glorifică URSS, justifică acțiunile Rusiei în regiune și minimalizează aspectele negative ale dominației sovietice – Kremlinul încearcă să-și mențină influența în fostele republici sovietice, spune istoricul.

„Pentru Rusia, controlul narațiunilor istorice nu este doar o chestiune de prestigiu cultural sau de „adevăr istoric”, ci mai ales o formă de soft power, care servește la menținerea influenței în fostul spațiu sovietic și la blocarea unor procese de emancipare identitară și integrare europeană. Atunci când Republica Moldova încearcă să-și revizuiască critic trecutul, să-și recupereze memoria națională și să se alinieze valorilor democratice, acest lucru este perceput la Moscova ca o amenințare la adresa proiectului geopolitic al așa-zise „lumi ruse”, a mai spus istoricul Virgiliu Bîrlădeanu.

Istoricul a explicat că Rusia utilizează simbolurile istorice și evenimentele din trecut pentru a influența și diviza societățile, în special în fostele republici sovietice, precum Republica Moldova. În această situație, Rusia folosește monumentele, aniversările și figurile istorice pentru a crea o narațiune favorabilă intereselor sale politice.

„Rusia exploatează simbolurile trecutului – monumente, aniversări, figuri istorice – pentru a induce diviziuni în societate, a delegitima acțiunile autorităților și a propaga ideea unei Moldove „ingrate” față de „eliberatorii sovietici”. Orice demers de decomunizare sau decolonizare este imediat prezentat ca „revizionism istoric” sau „fascism reînviat”, în încercarea de a crea panică morală și de a submina coeziunea socială”, a conchis istoricul.

Interviul la tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova” este parte a ciclului de dezbateri: „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Un laborator criminalistic multifuncțional pentru instruirea practică a polițiștilor a fost inaugurat la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne. Unitatea de instruire a fost renovată și echipată cu sprijinul PNUD și al Guvernului SUA, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne, viitorii polițiști, dar și actualii angajați ai sistemului afacerilor interne vor dispune de condiții mult mai bune pentru a-și dezvolta abilitățile de cercetare la fața locului și examinare criminalistică.

Laboratorul include spații specializate pentru activități practice: două săli multifuncționale, un model al unei unități de gardă, săli pentru audieri speciale și prezentare spre recunoaștere, laboratoare de grafoscopie, traseologie, dactiloscopie, chimie, precum și spații pentru acordarea primului ajutor și pentru activități în domeniul IT.

Ministra MAI, Daniela Misail-Nichitin, consideră că inaugurarea laboratorului criminalistic multifuncțional reprezintă un pas important spre o educație de calitate în cadrul MAI.

„Aici studenții vor învăța cum să transforme teoria în acțiune și vocația în carieră, pregătiți să răspundă profesionist provocărilor reale din teren”, a declarat ministra.

Însărcinatul cu afaceri la Ambasada SUA în Republica Moldova, Daniela DiPierro, a spus că donația de echipamente criminalistice a sporit și mai mult capacitatea acestui laborator de a sprijini investigațiile. Abilitățile dezvoltate vor ajuta forțele de poliție din Moldova mulți ani de acum înainte.

Daniela Gasparikova, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, a remarcat că această unitate de instruire, renovată și echipată cu sprijinul generos al Guvernului SUA, va fi utilizată anual de peste 5 000 de studenți și ofițeri de poliție, atât pentru formarea inițială, cât și continuă.

Potrivit MAI, studenții vor folosi echipamentele ca să învețe cum se desfășoară o investigație criminalistică detaliată – de la prelevarea și examinarea urmelor biologice, amprentelor, urmelor lăsate de obiecte dure, până la examinarea dispozitivelor digitale și investigarea documentelor falsificate.

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025
This site is registered on wpml.org as a development site. Switch to a production site key to remove this banner.